Legile proaste îi fac pe angajați să se canibalizeze. Același lucru îl face și un fals orizont de așteptare, proiectat de un minister al muncii pentru care viclenia e sinonimă cu probitatea: a afirma, mincinos, că o categorie profesională, fie ei medicii, vor avea venituri de două ori mai mari decât cele reale, nu e decât dovada unui politicianism în formă repetată, pus la cale în hrube, rânjind, în jurul unei scrumiere de partid.
Cum s-a ajuns aici?
În decembrie mai lipsea doar o întâlnire cu ministrul Bodog pentru a bate în cuie un acord acceptabil: un nivel relativ mulțumitor al salariilor + un regulament de sporuri cu limitări, dar corect în ce privea ierarhia firească, medic-asistent-personal auxiliar. Bodog, însă, n-a dat curs dispoziției primite de la PM-ul de atunci, dând administrației posibilitatea de a contraataca, pentru a face economii: sporurile au încasat un plafon, iar asta determina SCĂDEREA veniturilor, cei de la baza ierarhiei salariale încasând-o cel mai dureros: pentru ei, noua lege a salarizării însemna nu o creștere, ci o sărăcire fără drept de apel. Legea se dovedea un eșec, ea nu creștea veniturile TUTUROR angajaților, după cum se clama triumfal. Nu discutăm aici incapacitatea de calcul a tovilor decidenți de la Ministerul Muncii (nici nu-i bănuim de potență de calcul), căci eșecul legii de aici se trage – nu discutăm decât cum încercarea de a drege busuiocul propriei incompetențe a condus la canibalizarea în fașă din ziua de azi. Așadar, cei de la baza piramidei veniturilor riscau să primească un fluturaș mai sărac, drept care s-a inventat Anexa 10, adică mecanismul prin care se iau banii munciți de cei din vârful piramidei salariale pentru a-i salva pe perdanți, căci obrazul Ministerului Muncii cu cheltuială se ține – cu cheltuiala altora, bineînțeles.
Rezultatul? Un regulament de sporuri haiducesc: hai să luăm de la „bogați” și să dăm la „săraci”, pentru că noi, legiuitorii, avem mintea odihnită. Iar dacă treaba nu ne iese, ia vedeți voi, „bogații” și „săracii” urnelor de vot, ia împărțiți-vă voi banii cum știți, ia omorâți-vă între voi, doctori cu doctori, asistente cu doctori, asistente cu asistente, că noi am fost deștepți și v-am pus rău cu restul populației: ia uite, frate, le cresc salariile și tot sunt nemulțumiți, ʼr-ar ai dracuʼ de nesătui!
Și, uite-așa, sistemul sanitar a ajuns în pragul războiului civil. Să mulțumim partidului conducător, care lansează pe piață libertarianismul de dreapta sub logo-ul celor trei trandafiri: nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Cât despre tăierea nodului gordian, fie îl tăiem, în numele principiilor, fie nu-l tăiem, ca să ciupim niște bani distribuiți incorect, care vor rotogoli inechități după inechități, care nu vor face altceva decât să perpetueze poroiul și să amâne spargerea bubei.
