Declaraţiile de unire dintre Republica Moldova şi România din ultima perioadă vin pe fondul disputei legate de identitatea etnică, iar cifrele privind etniile de peste Prut sunt încă manipulate politic.
De pildă, Liviu Dragnea, liderul PSD, dar şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, a declarat, marţi, în şedinţă solemnă a Parlamentului, prilejuită de împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, că el vrea ca România să se unească cu Republica Moldova, şi i-a îndemnat pe liderii politici de peste Prut să dorească să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune.
Numai că, în acest moment, în Republica Moldova, doar 7% din locuitori se declară români.
Aproape 9% se declară ucrainieni şi 6% sunt ruşi. Cei mai mulţi cetăţeni din Republica de peste Prut
Un procet 75% îşi spun moldoveni. Dintre aceştia, unii spun că vorbesc limba română, alţii că vorbesc limba moldovenească, arată Digi24.
În acelaşi timp, mulţi vorbitori de limba rusă se declară moldoveni, nu ruşi. Se pare că perioada sovietică şi tranziţia au creat contextul unei noi identităţi. Basarabenii nu îşi mai spun basarabeni, adică locuitori ai unei provincii istorice româneşti, ci moldoveni.
Disputa pro şi contra unire, din anii ’90
Într-un birou de tip occidental din Chişinău, Vlad Kulminsk, directorul Institutului pentru Iniţiative Strategice, spune, invocând studii şi statistici, că disputa pro şi contra unire datează de la începutul anilor ’90.
Vlad Kulminsky, Institutul pentru Iniţiative Strategice, la Digi24: Există un segment impunator care vrea unirea cu România, din convingere aș spune eu, pentu că acești oameni, unirea cu România înseamnă identitatea, apartenența la o civilizație, cultura vestică. Sunt unioniști din convingere. Este vorba de 10% din populație.
