Credincioșii din întreaga țară au mers în număr mare la biserici și mănăstiri ca să ia lumină, simbolul sacrificiului suprem, dar și al speranței noastre a tuturor.
Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
Împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică.
Paşte vine din ebraicul pesah – trecere. Paştele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan. Paştele creştinilor este, în primul rând, sărbatoarea Învierii Domnului.
Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă să oferim iubire milostivă celor din jur
„Învierea lui Hristos este temelia Învierii tuturor oamenilor. <<Precum în Adam toţi mor, aşa toţi, în Hristos, vor învia>>, ne învaţă Sfântul Apotol Pavel, în Epistola întâi către corinteni. Viaţa omenirii întregi este îndreptată către Înviere, iar universul fizic actual este îndreptat către un cer nou şi un pământ nou, în care moarte nu va mai fi, cum ne spune Cartea Apocalipsei, capitolul 21. Întrucât Sărbătoarea Sfintelor Paşti este sărbătoarea biruinţei vieţii asupra morţii, şi a bucuriei asupra întristării, ea ne cheamă să oferim celor din jurul nostru iubire milostivă, pace şi bucurie, mai ales celor orfani, bolnavi, săraci, îndoliaţi şi singuri. Cu prilejul Sfintelor Paşti, vă adresăm tuturor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, împreună cu salutul pascal Hristos a Înviat!”, a fost mesajul transmis sâmbătă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.
Data sărbătoririi Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele este sărbătorit în duminica imediat următoare primei luni pline de după echinocţiul de primăvară.
