Potrivit raportului anual întocmit de organizaţia Reporters Sans Frontières (RSF), ostilitatea faţă de mass-media, încurajată deschis de lideri politici, precum şi eforturile regimurilor autoritare de a îşi exporta propria viziune asupra jurnalismului constituie o ameninţare la adresa democraţiilor.

Potrivit raportului, care vorbeşte printre altele despre o lege propusă de Liviu Dragnea, România se află pe locul 44 în World Press Freedom Index 2018, în presa românească existând îngrijorări cu privire la cenzura politică.

Mediul ostil este din ce în ce mai vizibil în Index, care evaluează nivelul libertăţii presei în 180 de ţări, în fiecare an.

Raportul, citat de News.ro, arată că ostilitatea faţă de media din partea liderilor politici nu mai este limitată doar la ţări cu regimuri autoritare precum Turcia (care a coborât pe locul 157 în clasament) şi Egipt (situată pe locul 161), unde jurnaliştii sunt acuzaţi frecvent de terorism şi toţi cei care nu îşi demonstrează loialitatea sunt închişi în mod arbitrar.

România ocupă locul al 44-lea în clasament, urcând două poziţii faţă de clasamentul din 2017. În descrierea ţării noastre, RSF afirmă că există „temeri cu privire la cenzura politică”.

„Politizarea excesivă”

„Teamă de cenzură politică. Media a fost transformată din ce în ce mai mult în instrument de propagandă politică (mai ales în ani electorali). Politizarea excesivă a mediei, mecanismele de finanţare corupte, politici editoriale subordonate intereselor patronilor şi infiltrări ale unor agenţi ai serviciilor secrete au devenit noua normalitate. Mass media a fost afectată şi de activităţi ale grupurilor de extremă dreapta în legătură cu Biserica Ortodoxă – finanţată parţial de stat – care se opun deschis libertăţii presei”, arată descrierea României prezentată de RSF.

Legea lui Dragnea

„O lege propusă de Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul partidului aflat la putere, PSD, ar urma să penalizeze denigrarea României în străinătate şi să reintroducă defăimarea în Codul Penal. Aceasta a stârnit îngrijorări cu privire la cenzura politică în media”, continuă aceasta.

Potrivit raportului, din ce în ce mai mulţi lideri aleşi democratic nu mai văd media ca parte esenţială a democraţiei, ci drept un adversar.

Sub conducerea lui Donald Trump, SUA a decăzut din nou în acest clasament, pierzând de această dată două poziţii, până pe locul 45. RSF a notat că Trump a numit unii reporteri „inamici ai poporului” – expresie care a fost folosită anterior de Joseph Stalin.

Raportul mai arată că linia care separa violenţa verbală de cea fizică dispare. În Filipine (care a coborât pe locul 133), preşedintele Rodrigo Duterte insultă constant reporteri şi i-a ameninţat că ar putea fi asasinaţi. În India (care a căzut pe locul 138), discursul instigator la ură la adresa jurnaliştilor este amplificat prin reţelele de socializare, de multe ori prin intermediul unor persoane angajate de prim-ministrul Narendra Modi. În fiecare dintre aceste ţări, cel puţin patru jurnalişti au fost împuşcaţi într-o perioadă de un an.

Violenţa verbală a politicienilor la adresa mediei este, de asemenea, în creştere în Europa, deşi aceasta este regiunea care respectă cel mai mult libertatea presei. În Cehia (care a căzut de la locul 11 la locul 34), preşedintele Milos Zeman s-a prezentat la o conferinţă de presă cu un pistol Kalashnikov fals inscripţionat cu mesajul: „pentru jurnalişti”. În Slovacia (care a căzut de pe locul 10 până pe locul 27), prim-ministrul de la acea vreme Robert Fico a numit jurnaliştii „prostituate murdare anti-slovace” şi „hiene idioate”.

Un jurnalist slovac, Ján Kuciak, a fost împuşcat mortal la locuinţa lui, în februarie 2018, la doar patru luni după ce un alt jurnalist european, Daphne Caruana Galizia, a fost ucis prin bombardarea unei maşini în Malta (care a coborât de pe locul 18 până pe locul 65 în clasament).

„Dezlănţuirea urii faţă de jurnalişti este una dintre cele mai periculoase ameninţări ale democraţiilor. Politicienii care alimentează ura faţă de reporteri au o responsabilitate imensă, pentru că ei subminează conceptul de dezbatere publică bazată pe fapte în schimbul propagandei. Să disputăm legitimitatea jurnalismului astăzi înseamnă să ne jucăm cu un foc politic extrem de periculos”, a spus Christophe Deloire, secretar general al RSF.

Norvegia ocupă primul loc în clasament, pentru cel de-al doilea an consecutiv, fiind urmată, la fel ca anul trecut, de Suedia.

La celălalt capăt al Indexului, Coreea de Nord ocupă şi în acest an ultimul loc în clasamentul privitor la libertatea presei.

Raportul mai arată că Rusia lui Valdimir Putin (care ocupă locul 148) îşi extinde reţeaua de propagandă prin instituţii media precum RT şi Sputnik, în timp ce China condusă de Xi Jinping (aflată pe locul 176) exportă în Asia ştirile controlate strict şi modelul de oferire de informaţii.
„Când nu sunt despoţii, este războiul cel care face ca anumite ţări să se transforme în găuri negre în privinţa ştirilor şi informaţiei”, mai arată raportul, menţionând Irakul (care a coborât două poziţii, până pe locul 160) printre ţările unde libertatea presei este cea mai afectată.

Cele mai drastice scăderi

RSF a notat că indicatorul regional a înregistrat cele mai drastice scăderi în Europa – regiunea unde libertatea presei este cel mai mult respectată. Patru dintre cele mai drastice scăderi în Indexul din acest an au fost înregistrate de ţări europene: Malta (de la 18 la 65), Cehia (de la 11 la 34), Serbia (de la 10 la 76) şi Slovacia (de las 10 la 27).

Publicat anual de RSF din 2002, Indexul libertăţii presei (World Press Freedom Index) măsoară nivelul libertăţii presei în 180 de ţări. Acesta este determinat cu ajutorul unei metode complexe, criterii evaluate fiind pluralismul, independenţa mass-media, climatul mass-media şi autocenzura, cadrul legislativ, transparenţa şi calitatea infrastructurii care suportă producţia de ştiri şi informaţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 7 =