Florin Cîţu, senator PNL, preşedintele Comisiei economice din Senat, susţine că în doar trei ani statul şi-a triplat necesarul de finanţare pentru cheltuieli curente.

În opinai lui Cîţu, economia României trăieşte de pe o zi pe alta, iar, într-un an, Liviu Dragnea a adus economia la mâna finanţatorilor străini.

„Fără a se împrumuta lunar, economia României intră în colaps”, susţine Florin Cîţu.

Prea târziu pentru a evita criza economică “made by PSD”?

Lecțiile crizei economice din 2008-2010 sunt ignorate de PSD. Decizile guvernelor și ale Parlamentului din ultimii 3 ani sunt clare în acest sens. Comportamentul politicienilor din ultimii 3 ani arată că tot ce se putea învăța din acea criză pentru a evita o nouă criză a fost ignorat, scrie Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.

În economia reală, în sectorul privat, nu ne permitem acest lux. Învățăm cu fiecare faliment, altfel nu ar exista progres. Imaginați-va ce s-ar fi întâmplat dacă sectorul transportului aerian ar fi ignorant lecțiile oferite de accidentele din trecut?

Iresponsabilitea și incompetența sunt caracteristici de bază ale ultimului an de guvernare PSD. Administrarea resurselor financiare ale economiei se face având în vedere posibile riscuri la care ar putea fi supusă economia în viitor. Nu prespunând că “totul va fi bine”, asa cum ne spune PSD.

Cei care trăiesc în sectorul privat și iau decizii zilnic știu să nu asculte ce spun politicienii. Se uită la ce fac politicienii și pe urmă acționează în consecință. Au invatat cu mult timp in urma acest lucru.

Retorica PSD-istă arată o imagine idilică a acestei economii. Poezia pe care o recită toata ziua este simplă: totul crește și viață este bună în România.

Această retorică ascunde un adevăr îngrozitor. Cei din sectorul privat îl simt de un an de zile. Angajații sectorului bugetar acum l-au descoperit.

Economia României trăiește de pe o zi pe alta. Într-un an de zile Liviu Dragnea a adus economia României la mâna finanțatorilor străini. Fără a se împrumuta lunar, economia României intră în colaps.

În 2018 necesarul de finanțare este de 74.7 miliarde lei. Bani atrași cu dobândă din ce în ce mai mare de la finanțatori care deja au mirosit dezastrul în care se află situația financiară a României.

Pentru a înțelege dimensiunea dezastrului trebuie să vedeți cum s-a schimbat structura necesarului de finanțare începând cu anul 2016.

În 2015, necesarul de finanțare era de 60 miliarde lei împărțit astfel: 10 miliarde deficitul bugetar și restul de 50 de miliarde administrarea datoriei publice.

În 2018, necesarul de finanțare de 78 miliarde lei este împărțit astfel: 28 miliarde lei deficitul bugetar și restul de 50 de miliarde lei administrarea datoriei publice.

Ce ne spune această structură? În doar 3 ani, începând cu 2016, statul și-a triplat necesarul de finanțare pentru cheltuieli curente.

Mai clar. Fără a se împrumuta statul român intră în colaps. Plata pensiilor și a salariilor este la mâna investitorilor străini. Dar și mai rău, ticăloșia lui Dragnea constă în faptul că se împrumută cu dobândă din ce în ce mai mare pentru a plăti salarii și pensii astăzi.

Investitorii privați și cei care au lucrat în economia de piață înțeleg. Deficit mare astăzi înseamnă automat taxe mai mari în viitor. De aceea cer astăzi dobânzi mai mari la scadențe din ce în ce mai mici pentru banii pe care îi dau statului român. Vor să se asigure că își recuperează investiția înainte că economia să intre în colaps.

Este clar în acest moment că în guvern, dar nici la MFP, nu există cineva care înțelege ce înseamnă “risk management”. Comportamentul și deciziile lui Liviu Dragnea în ceea ce privește adminstrarea economiei arată că este luat în calul un singur scenariu: economia continuă să crească la nesfârșit fără riscuri.

Cel mai ușor se vede acest lucru dacă ne uităm la evoluția cheltuielilor la buget care ignoră evoluția veniturilor la buget.

În perioda 2006-2008 cheltuielile publice creșteau dar creșteau și veniturile. Când economia a intrat în recesiune, veniturile la buget au scăzut (evident) iar cheltuielile publice au continuat să crească (tot evident). Și astfel deficitul bugetar a crescut de la 2.8% în 2007 (cam cât este acum, ce “coincidenta”) la 9.5% în 2009.

Trebuie reținut acest efect- în perioadă de recesiune veniturile scad automat iar cheltuielile cresc automat. Deficitul bugetar explodează.

Să revenim la situația de astăzi. Începând cu 2016 veniturile la buget au început să scadă (cu aceeași viteză pe care am văzut-o când economia a intrat în recesiune). În 2015 veniturile la buget erau de 34.9% din PIB iar în 2017 de 30.5% din PIB (în 2007 erau la 35% din PIB iar în 2009 de 31%).

Scăderea veniturilor a impus scăderea cheltuielilor pentru a menține deficitul la limită de 3% din PIB. Scăderea cheltuielilor publice este un lucru bun din punctul meu de vedere și ar trebui continuată.

DAR, guvernele care au venit la putere din 2016 și până acum au luat bani de la investiții și i-au transferat către cheltuieli neproductive. Cheltuielile cu investițiile au ajuns în 2017 la 10% din total cheltuieli față de 18% în 2015.

Această tendința arată clar disprețul acestor guverne față de viitorul României și folosirea bugetului de stat în interes pur electoral. De aceea acești oameni trebuie să răspundă personal. Toți. Intenționat au distrus șansa de dezvoltare pe termen lung a României pentru a beneficia personal pe termen scurt.

Sfârșitul lui 2017 și bugetul pentru 2018 arată că economia României este cea mai vulnerabilă în cazul unei situații în care dobânzile cresc rapid și economiile la nivel global încetinesc sau intră în recesiune.

Rata inflației. deja mare, plus deprecierea monedei naționale vor forța BNR să retragă rapid bani din piață pentru a stopa ieșirile de capital. Dar acest lucru va duce la dobânzi mari peste noapte în economie și la probleme grave de finanțare pentru statul român, pentru firme private și persoane fizice.

Acestea din urmă vor avea probleme la plată ratelor la bancă. Pentru că majoritatea creditelor sunt luate prin programul prima casă, bugetul de stat o să fie încărcat și cu acestea. Companiile private fără acces la finanțare (poate au acces dar o să fie scumpă) vor intra în insolvență. Statul se va împrumuta și mai scump pentru plata salariilor și a pensiilor și NU va mai plăti nicio factură, arieratele vor exploda.

Peste tot acest scenariu trebuie suprapusă o rată a șomajului care va creste rapid.

Mai poate Romania evita o criza economica de proporții? Nu. Din punctul meu de vedere se îndreaptă rapid spre o economie cu dobânzi mari, depreciere, inflație.

Acesta este singurul rezultat al populismului si incompetenței, oricând si oriunde, conchide Florin Cîţu.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 3 =