Doru Trăilă, avocatul Alinei Bica (fosta şefă a DIICOT, judecată în dosarul ANRP), a anunţat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), că Bica ar fi primit statutul de refugiat politic în Costa Rica.
Ca şi în cazul Elenei Udrea, cea care susţinea că a depus cerere de azil politic în Costa Rica, informaţia legată de statutul de refugiat al fostei şefă a DIICOT ridică deja multe semne de întrebare.
Tot avocatul lui Bica spune că ea solicită să fie audiată prin videoconferinţă în procesul ANRP, în care este judecată alături de omul de afaceri Dorin Cocoş şi fiul acestuia, Alin Cocoş.
La termenul de vineri al dosarului ANRP, avocatul Doru Trăilă le-a explicat judecătorilor că Alina Bica se află în imposibilitatea de a se prezenta la proces şi a făcut o cerere de amânare, pentru că aceasta vrea să fie audiată prin videoconferinţă, aducând ca argument faptul că acest lucru a fost posibil în cazul lui Sebastian Ghiţă, aflat în prezent la Belgrad, transmite Agerpres.
Avocatul a depus trei înscrisuri medicale la dosar, în care un medic curant spune că Bica ar avea o leziune post-traumatică lombară, nu se poate deplasa în următoarele trei luni cu avionul şi nu sunt croaziere maritime pe care să le poată folosi. În plus, a arătat avocatul, Bica urmează să fie supusă unei intervenţii chirurgicale.
„Un transatlantic pentru croaziere”
„Nu există o rută maritimă la ora actuală, un transatlantic pentru croaziere. Pe spate are cercuri ca urmare a unor lovituri. Are o leziune la coloană”, a susţinut Trăilă.
Apărătorul a anunţat că Alina Bica a primit în luna ianuarie 2018 statutul de refugiat politic în Costa Rica, cu reşedinţa în San Jose. Ea are un carnet provizoriu de refugiat politic valabil pe un an, care expiră în ianuarie 2019, a indicat el.
Pe de altă parte, Doru Trăilă a susţinut că documentele prezentate în instanţă au fost trimise prin mail unei jurnaliste, Sorina Matei, iar el le-a luat de la aceasta.
Sorina Matei infirmă însă informaţia, după cum veţi vede mai jos.
De asemenea, avocatul a cerut ca presa să nu mai participe la acest proces, invocând faptul că datele prezentate în apărarea Alinei Bica sunt confidenţiale.
El a solicitat judecătorilor şi trimiterea unei adrese la DNA, pentru ca procurorii să spună dacă a existat un plan comun de anchetă în acest dosar în baza protocolului de cooperare semnat între Parchetul General şi SRI.
Procurorul de şedinţă a solicitat respingerea cererilor făcute de avocat, arătând că Bica a invocat faptul că are dureri lombare încă din decembrie 2017 şi nu s-a constatat o modificare de atunci.
„Inculpata a părăsit ţara de jumătate de an. Documentele prezentate în instanţă nu justifică o imposibilitate de a se prezenta. Se doreşte tergiversarea judecării cauzei. Toată lumea a constatat că probele au fost administrate în condiţiile legii, iar ancheta se bazează pe probe testimoniale”, a declarat procurorul.
În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
În acelaşi dosar mai sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.
Udrea şi Bica, fotografiate în Costa Rica
Cererea de refugiu, protejată de confidenţialitate
Ce spune Sorina Matei pe pagina ei de Facebook:
Astăzi am făcut rost de pe baroul avocaţilor de telefonul domnului avocat Trăilă, care înţeleg că este avocatul Alinei Bica, şi pe care nu îl cunosc, aşa cum nu o cunosc nici pe Bica, şi cu care nu am purtat niciodată nicio discuţie şi nicio corespondenţă, nicăieri, să întreb despre ce este vorba în această propoziţie din ştirea Agerpres. Propoziţia suna astfel: „Pe de altă parte, Doru Trăilă a recunoscut că documentele prezentate în instanţă au fost trimise prin mail unei jurnaliste, Sorina Matei, iar el le-a luat de la aceasta.”
Am aflat că dânsul nu a zis aşa ceva în instanţă, că în instanţă au fost 10 ziarişti, şi că de fapt a luat de pe Facebook emailul pe care eu l-am prezentat public acum 2 zile de la Direcţia de Migraţie şi Imigraţie din Costa Rica care spunea că procedurile sunt confidenţiale. Răspunsul este oficial, în urma unei cereri oficiale pe care am trimis-o, l-am publicat acum 2 zile în integralitate pe conturile de socializare. So, reiau ştirea şi mailul oficial de la costaricani.
EXCLUSIV. Direcţia Generală de Migraţie şi Imigraţie din Costa Rica, răspuns referitor la Elena Udrea, Alina şi Mircea Bica : Cererea de refugiu este protejată de confidenţialitate. Nici dacă va fi aprobat refugiul, informaţiile nu vor putea fi comunicate
#Saludos
Un răspuns primit astăzi în exclusivitate din partea Direcţiei Generale de Migraţie şi Imigraţie din Costa Rica arată că “cererea de refugiu” este protejată de confidenţialitate prin prevederile articolului 8, din Regulamentul privind refugiaţii, iar “atunci când există o hotărâre din partea Camerei Constituţionale” a statului costarican “în legătură cu informaţiile despre cererea şi aprobarea refugiului, informaţiile solicitate nu pot fi comunicate”. Camera Constituţională este parte a Curţii Supreme din Costa Rica, funcţia sa este să protejeze drepturi fundamentale şi este supusă numai Constituţiei. Răspunsul este semnat de purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Migraţie şi Imigraţie din Costa Rica, Andrea Quesada Villalobos.
Ca atare, Direcţia Generală de Migraţie şi Imigraţie din Costa Rica vorbeşte deocamdată doar despre o cerere de obţinere a statutului de refugiat iar dacă cererea va fi aprobată, nu va putea fi comunicată public.
Răspunsul Direcţiei Generale de Migraţie şi Imigraţie vine după ce ieri a fost solicitată în mod oficial să precizeze dacă Elena Gabriela Udrea, Alina Mihaela Bica şi Mircea Octavian Bica au făcut separat cereri legale de obţinere a statutului de refugiat în statul Costa Rica, dacă acest statut a fost aprobat în urma cererilor, şi dacă cele trei persoane au făcut şi cereri oficiale de obţinere/dobândire a cetăţeniei costaricane.
Articolul 8 din Regulamentul privind refugiaţii (Decretul 36831, Preşedinţia Republicii Costa Rica/Septembrie 2011) prevede într-adevăr “principiul confidenţialităţii” pentru înregistrarea şi gestionarea informaţiilor solicitanţilor cu privire la condiţia de refugiaţi sau refugiaţi declaraţi. “Lipsa respectării acestui principiu poate avea un serios impact asupra protecţiei şi securităţii refugiaţilor şi solicitanţilor de refugiu, asupra familiilor şi persoanelor cu care pot fi asociate, atât în Costa Rica, cât şi în ţara de origine”.
Culmea este că tocmai acest principiu legal în obţinerea statutului de refugiat a fost încălcat chiar de către cei care au solicitat statutul de refugiat şi apoi au dat publicităţii cererile lor.
Redau mai jos, traducerea în limba română a răspunsului Direcţiei Generale de Migraţie şi Imigraţie din Costa Rica:
“Vă informez că cererea de refugiu este protejată de confidențialitate în baza articolului 8 din Regulamentul privind refugiații, articolul 8; și atunci când există o hotărâre din partea Camerei Constituționale a țării noastre în legătură cu informațiile despre cererea și aprobarea refugiului, informațiile pe care le solicitați nu pot fi furnizate”, încheie Sorina Matei.
