Filosoful Mihai Şora este de părere că, în prezent, a fi patriot înseamnă a iubi continentul din care faci parte. El a spus la un eveniment desfăşurat joi la Muzeul Naţional Cotroceni că în primii ani de după Unire patriotismul însemna să iubeşti ţara din care faci parte.

„Patriotismul nu se opreşte aici. Nu suntem doar români, suntem europeni şi suntem fiinţe omeneşti. În momentul de faţă, a fi patriot înseamnă a iubi continentul din care faci parte şi care trebuie să-şi păstreze eminenţa lui culturală”, a afirmat Şora.

Mihai Şora: Să nu ne pierdem încrederea! Momentele providențiale apar la cotituri ale istoriei

Mihai Şora: România, 100% europeană politic

Întrebat cum vede viitorul României, el a răspuns că vede ţara noastră 100% europeană pe plan politic.

„Văd România ca o nuanţă culturală în interiorul unui organism politic european, deci, pe plan politic europeană 100%, cu diferenţierile regionale de mentalitate de nivel de subtilitate. (…) Peste 100 de ani văd foarte bine pe plan economic, politic existenţa unei limbi unitare europene inevitabile, chiar dacă minimală în raport cu posibilităţile şi subtilităţile potenţiale ale unei limbi adevărate. Astea sunt speculaţii, să trăim 100 de ani şi vom vedea”, a spus Şora.

Să fii român înseamnă să-ţi cultivi potenţialul

În opinia sa, să fii român înseamnă în primul rând să-ţi cultivi potenţialul, să-l faci să vorbească, să faci să strălucească gândirea celor care te înconjoară exprimată în cuvintele limbii tale moderne.

Şora este de părere că să fii european înseamnă să ai acces – în măsura în care este posibil direct, iar dacă aceasta nu e cu putinţă, în traducere în propriu tău idiom – la cultura continentului căruia îi aparţii, să te simţi solidar cu ea, să o aperi şi să o propovăduieşti.

Cel mai bun moment din ultima sută de ani

Conform acestuia, cel mai bun moment al României din ultima sută de ani a fost acela imediat posterior Unirii.

„A fost un moment de elan, în care politicul se manifesta sub forma lui majoră, şi nu sub forma orientală de politicianism. A fost un moment de mare intensitate, care pe urmă a scăzut încetul cu încetul. Când am devenit eu major lucrurile se schimbaseră deja în România”, a spus filosoful.

Muzeul Naţional Cotroceni a organizat joi, în Salonul Cerchez, cea de-a treia întâlnire din cadrul proiectului „Conversaţii la muzeu”, intitulată „Exerciţii de imaginaţie: România, încă o sută de ani”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 3 =