Petre Roman, fost premier după căderea lui Ceauşescu, s-a declarat indignat de decizia luată de preşedintele Klaus Iohannis, cel care a avizat urmărirea sa penală în dosarul Revoluției.
Roman susține că nu a avut niciun amestec în modul în care a fost preluată puterea, după fuga soților Ceaușescu.
Foto deschidere: Petre Roman, dreapata, şi Ion Iliescu în timpul evenimentelor din 1989
Iohannis a semnat azi avizele pentru urmărirea penală pe numele fostului președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluției.
„Nu se face deloc lumină. Avem de-a face cu o gravă mistificare. În acele momente, cine eram eu să dau ordine militare? E absurd! Eram un nimeni! În spatele acestei urmăriri se află altfel de intentii. E complet nefondată, niciun fel de bază, este lipsită de orice valoare morală. Eu nu am avut decât șansa de a participa la Revoluție. Să înțeleg din cererea domnului Augustin Lazăr că mai bine muream la Revoluție? Domnul Iohannis procedează cum crede, își asumă această decizie. Este revoltător! Eu eram un profesor la Politehnică, am avut curajul să ies la baricadă, era să mor acolo. Dacă se crede că a fost o diversiune militară, ce legătură are asta cu mine?”, a declarat Petre Roman la Realitatea TV.
„O diversiune”
După 28 de ani de la evenimentele dramatice care au dus la căderea comunismului, dar şi la moartea a peste 1000 de oameni, procurorii au trei personaje cheie pe care vor să le pună sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii: Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu sunt trei dintre cei care au condus România, după fuga dictatorilor Ceauşescu.
Anchetatorii spun că au dovezi care arată limpede că a fost vorba mai mult despre lovitură de stat și că românii care cereau libertate în stradă au fost împuşcaţi şi torturaţi în urma unei diversiuni pusă la cale de cei trei suspecţi.
În plus, procurorii spun că nu au existat teroriştii despre care avertiza atunci televiziunea naţională.
Iliescu, Roman şi Voiculescu ar fi orchestrat diversiunile în care au murit 1.104 oameni, aceștia crezând că luptă cu securitatea comunistă pentru libertate.
