Petre Roman, fostul premier, spune că este uluit după ce azi Augustin Lazăr, procurorul general al României, a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea ca fostul premier să fie urmărit penal în Dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii.
Roaman a declarat că cererea de urmărire penală a sa, alături de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, îl revoltă.
El neagă orice implicare în dosarul Revoluţiei, afirmând că, de fapt, el a fost ţinta focurilor de armă.
„Această cerere de urmărire penală mă găseşte în situaţia de a fi pur şi simplu revoltat. Sunt uluit de această chestiune. Era să îmi pierd viaţa la baricadă, n-am avut niciun fel de implicare de nicio natură în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în zilele acelea (…) Am fost chiar în situaţia de a fi ţintă a focurilor de armă, terorişti, lunetişti, ce au fost împotriva noastră. Această cerere de urmărire penală o găsesc pur simplu absurdă, nu ştiu ce să cred despre aşa ceva”, a spus Petre Roman, la Antena3.
Augustin Lazăr, procurorul general al României, a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei – legătă de săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu
Dosarul Revoluției” – solicitare președintele României – cerere de urmărire penală șef de stat, prim-ministru și vice prim-ministru – infracțiuni contra umanității – SPM – PÎCCJ
2 aprilie 2018
În completarea comunicatului din data de 18 decembrie 2017 cu privire la stadiul cauzei intitulată generic ”Dosarul Revoluției”, instrumentată de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să facă publice următoarele:
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a adresat președintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituționale și legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității, prev. de art. 439 alin. (1) lit. a, g, i și k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. față de:
ILIESCU ION, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
ROMAN PETRE, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 și
VOICULESCU GELU-VOICAN, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se întemeiază pe prevederile constituționale și legale (art. 109 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999), precum și pe Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008, precizează comunicatul PÎCCJ.
Extinderea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii
Dosarul „Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii.
