Campaniile de promovare, derulate intens în ultima lună la televiziuni şi în ziare, au crescut numărul donatorilor de sânge cu 20 la sută. Indiferent ce s-ar spune, oricâte chiftele ar primi în plus donatorii, nimic nu substituie nevoia spontană de a ajuta. Unii îi spun nobleţe, însă cuvintele mari tind să se transforme aici, la porţile Orientului, în siropuri literare. Este mult mai confortabil să preţuieşti fanfaronada vremelnică a unui politician impertinent şi stupid, pentru că nu te costă nimic, nici măcar implicarea emoţională pe termen lung. Vorbim deja de o trăsătură de caracter specială atunci când eşti în stare să recunoşti gesturile şi oamenii adevăraţi şi, pe bună dreptate, selectia valorilor nu este la îndemâna oricui.

Cert este că eu cred, cu toată convingerea, că donatorii de sânge, bogaţi sau săraci, sunt printre puţinii semeni ai noştri care dăruiesc câte puţin din ei pentru ceilalţi. Iar pentru cei care primesc, ”beneficiarii” cum sunt numiți sec, picăturile de sânge sunt miraculoase şi devin perfuzia lor de viaţă, dar uită adesea, după un timp, când trece pericolul, că unui om sărman, anonim, îi datorează totul. Îi vezi la televizor, stand cuminţi pe scaunele din sălile de aşteptare, prea mici pentru însăşi lumea lor, împovăraţi de complexul neputinţei şi a greutăţilor zilnice. Idealul lor însă este unul universal: să trăiască mai bine. Totuşi, dacă acolo la centrele de transfuzii, ar exista un om plătit, specializat în relaţii publice, care să le spună că gestul lor nu are preţ şi că, moral, bat pe primii zece bogătaşi ai ţării, nu numai că nu ar exagera nimeni, dar se vor întoarce, cu siguranţă şi a doua oară.

Autorităţile, indolente ca întotdeauna, au minimalizat cu bună ştiinţă criza de sânge. Fără să intrăm în amănunte, este lesne de înţeles ce s-a întâmplat cu bolnavii care nu au găsit donatorii. Totuşi, acum, în ultimul ceas s-au luat câteva măsuri de bun simţ. Donatorii fideli au dreptul să efectueze anual, gratuit, un examen radiologic pulmonar, un examen biologic extins şi un examen cardiologic. În plus, ei mai pot beneficia gratuit de un tratament substitutiv cu fier, la recomandarea medicului, în cazul depistării unui deficit de fier sau a unui sindrom anemic secundar donărilor repetate de sânge. Tot în același registru, donatorii de sânge pot primi, la cerere, la fiecare donare, câte şapte tichete de masă pentru produse alimentare. Aceste mici stimulente au făcut ca donatorii consacrați să se reîntoarcă la centru. Cu atât mai mult cu cât cumpărarea de produse alimentare nu se mai face de la cele câteva magazine care aveau contract cu centrul, ci pot fi cheltuite la orice altă alimentară. Pe lângă bani, donatorul mai primeşte şi o zi liberă de la serviciu şi reducere de 50 la sută la abonamentele RATB.

Este puţin, însă cei care nu au mare lucru s-au învăţat cu resticţiile. Sloganul capitalist “donează de bună voie, fără să aştepţi recompensă” este aproape jignitor într-o ţară în care salariul minim pe economie este sub 500 de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

3 + 9 =