Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, merge azi la CCR pentru a susţine persoanl punctul de vedere al Guvenului în disputa cu președintele Iohannis, legată de revocarea Laurei Coruţa Kovesi, procurorul șef al DNA.

UPDATE: Decizia CCR privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedinte, amânată pentru 30 mai.

Decizia Curţii Constituţionale privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, a fost amânată pentru 30 mai.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, a declarat joi, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii.

Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă preşedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorilor din funcţii de conducere, ci obligaţia, şi, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluţia de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret.

La rândul său, reprezentantul Preşedinţiei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului.

Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege, transmite News.ro.

Ştirea iniţială/ Iohannis, care a refuzat revocarea șefei DNA, afirma: „Din punctul meu de vedere, nu poate fi vorba de un conflict constituţional”.

Toader susținea că punctul forte pe care îl va invoca ar fi neconstituţionalitatea, comportamentul şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României, care a respins revocarea lui Kovesi, şi ministrul Justiţiei, parte a Guvernului în acelaşi timp.

Şedinţa de plen a Curţii Constituţionale în care va fi dezbătută “cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de primul-ministru”, este programată de la ora 12.00, conform News.ro.

Toader mai spunea că el a venit cu argumente juridice pentru revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis a răspuns pur politic: „Raţionamentele şi argumentele de ordin constituţional le cunosc constituţionaliştii. Eu în ceea ce fac nu încerc să conving pe x sau pe y pentru că nu-i cunosc nivelul de înţelegere. Eu am venit cu argumente juridice şi de ordin managerial, domnul preşedinte a răspuns pur politic”.

Iohannis susține că n-are emoții

Preşedintele Klaus Iohannis declara că nu are emoţii legat de sesizarea făcută la Curtea Constituţională în urma refuzului său de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, subliniind că nu există niciun conflict constituţional.

„Nu am emoţii, dar dacă există acest demers din partea Guvernului, aşteptăm să vedem documentul. Aşteptăm şi să vedem cum văd judecătorii Curţii Constituţionale această chestiune. Din punctul meu de vedere, nu poate fi vorba de un conflict constituţional”, afirma preşedintele Klaus Iohannis.

„După părerea mea, nu există niciun conflict şi niciun temei pentru o sesizare a CCR. În tot procedeul început de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului CSM şi în final decizia mea, legislaţia în vigoare în materie a fost respectată sută la sută. Iar după cum cu toţii cunoaştem, legea lasă la latitudinea preşedintelui dacă acceptă sau nu acceptă această propunere de revocare. Ar fi deosebit de ciudat dacă de fiecare dată când un decident ia o decizie care nu convine unui partener sau unei instituţii să ne aflăm în faţa unui conflict constituţional.

Nici vorbă de aşa ceva. Cred că putem să înţelegem că ministrul Justiţiei este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat solicitarea, dar de aici şi până la un conflict constituţional este cale lungă”, mai spunea Iohannis, într-o altă intervenţie.

Preşedintele s-a întrebat ce ar putea judeca CCR, în condiţiile în care legea îi permite lui, ca şef al statului, să decidă pe această temă, adăugând că din punctul său de vedere, procedura a fost finalizată. „Nu există niciun conflict şi nu există absolut niciun temei pentru sesizarea Curţii Constituţionale. Ce să sesizeze sau ce să judece Curtea? Că nu am fost de acord într-o chestiune unde legea îmi spune expres că eu pot să fiu sau pot să nu fiu de acord? Sau poate Curtea să judece oportunitatea deciziei pe care am luat-o? În niciun caz. Din punctul meu de vedere, procedura s-a finalizat”, a spus Iohannis.

Raportul lui Toader

În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de „categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruţa Kovesi: împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA şi raportări eronate, tergiversarea soluţionării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori de la DNA Ploieşti.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 + 7 =