Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România cer Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor Publice măsuri imediate pentru reducerea impactului catastrofal pe care taxa clawback îl are asupra disponibilităţii medicamentelor generice, cât şi a producătorilor de astfel de medicamente.

Cele două organizaţii au decis să nu participe la întâlnirile grupului de lucru constituit prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 339/16.03.2018 şi care are drept obiectiv modificarea legislaţiei clawback, înainte ca aceste măsuri să fie implementate.

„Industria noastră este un pacient care sângerează. Trebuie să oprim hemoragia înainte de a ne gândi la un tratament pe terment lung,” declară Adrian Grecu, Preşedintele APMGR. „Suntem deja în criză, a dovedit-o criza imunoglobulinelor, a medicamentelor imunologice şi cea a celor oncologice, iar autorităţile trebuie să acţioneze acum, înainte de a pierde iar câteva luni în discuţii pentru o soluţie pe termen lung,” adaugă Grecu.

Anunţat cu o jumătate de an în urmă de către fostul ministru al sănătăţii, Florian Bodog, grupul de lucru a fost constituit formal acum două luni de zile de către actualul ministru, Sorina Pintea, şi a fost convocat pentru prima şedinţă abia în această săptămână. Între timp, procentul ‘’p’’ al taxei clawback a atins consecutiv, în două trimestre, nivelul de 24% şi este de aşteptat să crească până aproape de 30% până la sfârşitul acestui an.

Cheltuielile cu medicamentele au continuat şi continuă să crească, doar anul trecut fiind introduse 33 de noi molecule care au adus un consum suplimentar de circa 1 miliard de lei, fără a fi alocate fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Alte 11 noi molecule, în principal inovative, aşteaptă în acest moment aprobarea pentru includerea pe lista medicamentelor compensate, ceea ce va duce, conform estimărilor producătorilor, la un consum suplimentar anual de aproximativ 40 de milioane lei, care este acoperit exclusiv din taxa clawback.

„Avem de-a face cu o politică absolut greşită a autorităţilor, care impun o taxă clawback care se aplică în mod uniform şi medicamentelor care costă mii de euro şi celor ieftine. În plus, producătorii de medicamente generice plătesc prin taxa clawback un consum de care nu sunt responsabili, acesta fiind alimentat în special de costurile medicamentelor inovative. Efectul este criza medicamentelor ieftine, care îi afectează, în principal, pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni şi pe bolnavii cronici,” declară Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER. „Iar liniile de producţie din România nu pot supravieţui unei taxe suplimentare pe vânzări de 24%”, adaugă Damian.

APMGR şi PRIMER consideră că autorităţile trebuie să implementeze imediat calculul diferenţiat al taxei clawback, începând cu 1 iulie 2018, sau să scutească medicamentele sub 25 de lei de la calculul acestei contribuţii şi să introducă noi molecule doar prin contracte cost-volum sau prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Orice întârziere va avea efecte catastrofale, având în vedere că peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare, 60% dintre acestea fiind medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 2 =