Atmosfera liniștită a revenit miercuri în Fâșia Gaza și în apropierea așezărilor israeliene, în urma celor mai grave violențe de după războiul din 2014, care au conturat spectrul unui nou conflict, informează AFP.
Coordonatorul ONU pentru Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, a avertizat că ultimele violențe au arătat „cât de aproape suntem în pragul războiului în fiecare zi”.
Primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat anterior că armata a provocat „cea mai gravă lovitură în ultimii ani” grupurilor armate palestiniene din Gaza. Ea „a reacționat puternic la arderile din Gaza prin atacarea a zeci de ținte teroriste”. Armata israeliană a lovit 65 de posturi ale grupurilor armate palestiniene, inclusiv Hamas, care guvernează Gaza, în represalii pentru doborârea a 100 sută de rachete și obuze împotriva teritoriului său, unele au fost interceptate de sistemele de apărare aeriană. Trei soldați israelieni au fost răniți, potrivit armatei. Autoritățile Hamas nu a raportat victime în enclava palestiniană împănată între Israel, Egipt și Marea Mediterană, care a experimentat trei războaie din 2008 dintre Israel pe de o parte, Hamas și aliații săi, inclusiv Jihadul Islamic de partea cealaltă.
Miercuri, nu s-au înregistrat focuri de rachetă, iar forțele aeriene israeliene și-au încetat raidurile în Fâșia Gaza.
Discuții pentru pace
Marți seara, Jihadul islamic a anunțat un acord de încetare a focului, care implică și Hamas, prin Egipt, un intermediar istoric între Israel și fracțiunile palestiniene. Egiptul, fosta putere dominantă în Gaza, este una dintre doar cele două țări arabe care a semnat pacea cu Israelul. Khalil al-Hayya, șeful adjunct al Hamasului din Gaza, a confirmat un armistițiu obținut prin „mediatori”.
Oficialii israelieni, însă, au negat încheierea unei încetări a focului, dar unul dintre aceștia, vorbind cu condiția anonimatului, a spus că Israelul nu va lovi din nou dacă acessta încetează și din direcția Fâșiei Gaza.
Într-o declarație comună rară marți, aripile armate ale Hamas și Jihadul Islamic au revendicat zeci de proiectile trase împotriva Israelului, ca răspuns la atacurile israeliene împotriva pozițiilor lor, unul dintre care a ucis trei membri ai Jihadului Islamic duminică.
Extinderea de marți a urmat săptămâni de violență de-a lungul frontierei dintre Israel și Fâșia Gaza, în paralel cu o mobilizare palestiniană numită „Marele marș al întoarcerii”. Cel puțin 122 de palestinieni au fost uciși de focurile israeliene de atunci, majoritatea uciși în violențele de-a lungul gardului de securitate israelian.
Mediere și diplomație
Israelul, Hamas și aliații săi s-au înțeles încă din 2014 spre o încetare a focului, provocată în mod regulat de tensiuni. Nici Israelul, nici Hamas, slab și izolat, nu au fost interesați până acum de o escaladare. Dar diplomații și experții subliniază modul în care închiderea Gazei sub blocajele israeliene și egiptene, criza economică de acolo și absența unui orizont politic fac situația volatilă. „Aceasta ultima rundă de atacuri este un avertisment pentru toți cu privire la modul în care în fiecare zi suntem pe marginea războiului“, a declarat coordonatorul ONU pentru Orientul Mijlociu Nickolay Mladenov.
Kuweitul a blocat o propunere americană de a adopta o declarație condamnând ferm focurile palestiniene împotriva statului evreu, argumentând că și-a depus propriul proiect de rezoluție pentru a rezolva criza. În textul său, solicită „măsuri de garantare a securității și protecției populației civile palestiniene” în Teritoriile Palestiniene și în Fâșia Gaza.
Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a declarat că „oamenii din Gaza nu au nevoie de protecție împotriva unei surse externe, oamenii din Gaza trebuie să fie protejați de Hamas”.
În ultimele săptămâni, americanii au blocat alte două proiecte de declarații care exprimă preocuparea Consiliului față de violența din Gaza, ilustrând diviziunile organismului ONU privind conflictul israeliano-palestinian.
