Un deputat, cu identitatea protejată, a fost audiat procesului în care Sebastian Ghiţă este acuzat de corupţie şi şantaj
Deputatul le-a declarat judecătorilor de la ICCJ că Sebastian Ghiţă l-a rugat să aibă grijă cum votează în Parlament cererea DNA de arestare preventivă, susţinând că acesta putea să denigreze politicienii prin intermediul postului său de televiziune, România TV.
La termenul de vineri al procesului în care Sebastian Ghiţă este acuzat de corupţie şi şantaj, alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova, judecătorii au audiat un deputat, prin videoconferinţă, în calitate de martor cu identitatea protejată, având pseudonimul /Valentin Enescu/, transmite Agerpres.
Întrebările judecătorului, şi răspunsurie deputatului cu identitatea protejată:
Judecător: Ce ştiţi de puterea de decizie a lui Sebastian Ghiţă, putea influenţa ceva în cazul lui Viorel Dosaru?
Martor: Era foarte apropiat de prim-ministrul Victor Ponta. Nu îmi aduc aminte dacă la data la care am dat declaraţie Ponta mai era premier.
Judecător: Ce influenţă putea avea Ghiţă în perioada mandatului?
Martor: Deoarece Ghiţă avea un post de televiziune, România TV, pentru noi, deputaţii, era un om foarte influent. Aşa l-am perceput. Când a fost în Parlament solicitarea de arest pe numele lui Sebastian Ghiţă, în ziua aia stătea de vorbă cu o parte din colegii din Parlament şi apoi a venit şi la mine. Era prima dată când venea la mine. M-a rugat să am grijă cum votez. M-a rugat să votez cum cred eu, dar să am grijă, pentru că cei care îl urmăresc sunt nişte golani.
Judecător: Ce v-a determinat să credeţi că discuţia pe care o avea cu colegii din Parlament era despre cererea de arestare? Aţi văzut asta în mod explicit?
Martor: Am dedus acest aspect. Nu ştiu în mod expres, nu am auzit în mod nemijlocit. De obicei, Sebastian Ghiţă nu prea stătea de vorbă cu ceilalţi colegi parlamentari. Această deducţie se bazează şi pe faptul că, în acea zi, a venit la mine şi mi-a cerut să votez aşa cum cred eu.
Judecător: Ce s-a mai întâmplat în ziua respectivă?
Martor: În acea zi, m-a surprins că era cineva sus în balcon, în sala de plen, care filma modul în care se votează. Au mai fost cazuri la alte voturi când erau persoane care încercau să facă asta, dar preşedintele de şedinţă le cerea să coboare, pentru că nu au voie să filmeze votul, fiind secret.
Judecător: Dacă se vota, ce putea să se întâmple? Ce putea să facă Ghiţă?
Martor: Să vadă pe fiecare.
Judecător: Şi care era problema?
Martor: Mă refer strict la persoane. Automat, putea să te denigreze prin intermediul postului său de televiziune. Absolut, ca politician erai un om mort.
Judecător: Şi dacă te ştiai integru, care era problema?
Martor: Nu contează, pentru că la televiziuni se spun multe neadevăruri despre politicieni.
Judecător: Şi care erau consecinţele?
Martor: Dacă doreai să candidezi, aveai puţine şanse. Dacă un politician este denigrat continuu, nu mai este votat.
Judecător: Cum aţi perceput acest vot televizat? V-a fost teamă?
Martor: Da, mi-a fost teamă. Efectiv. Deşi mi-a fost teamă, am votat cum am considerat.
Procuror: Filmarea era televizată sau era făcută în interes personal?
Martor: Nu era cu sigla RTV, cred că era privată.
Avocat: Pe ce se bazează martorul când spune că RTV era a lui Ghiţă?
Martor: Este o deducţie. Nu cunosc asta în mod nemijlocit.
Două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă
Tot la acest termen, procurorul de şedinţă a solicitat instanţei depunerea la dosar a rezultatelor verificărilor interne efectuate la DNA Ploieşti, în legătură audierea martorilor cu identitate protejată în acest dosar, însă cererea a fost respinsă de judecători.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pe data de 22 mai, când vor avea loc dezbaterile finale.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis.
De asemenea, în dosar mai sunt judecaţi Liviu Mihail Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Conform DNA, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă. Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.
„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţin procurorii.
Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.
