Expoziția „Arhitectura Centenarului” înseamă 50 de panouri ilustrate și 10 interviuri cu personalități marcante ale culturii române.

FOTO: MagnaNews

Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, a deschis vineri, 4 mai 2018, ora 18.00, în pasajul stației de metrou  de la Universitate, expoziția „Arhitectura Centenarului”, ce poate fi vizitată până pe 18 mai.

În cadrul evenimentului, care aduce în atenția publicului 50 de panouri ilustrate și 10 interviuri cu personalități române, sunt prezentate imagini ale unor clădiri de patrimoniu din București și din țară, însoțite de informații despre relația dintre aceste clădiri și personalități ale culturii noastre naționale.

Protagoniștii celor 10 interviuri sunt acad. Răzvan Theodorescu – vicepreşedinte al Academiei Române, Radu Boroianu, realizatorul TV Radu George Serafim, conf. univ. dr. Florentina Niţu – decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu, prof. univ. dr. Augustin Ioan, istoricul Virgil – Ştefan Niţulescu, istoricul Filip – Lucian Iorga, istoricul Emanuel Bădescu și ing. dipl. Octavian Udrişte.

Fotografiile selectate și incluse în expoziția „Arhitectura Centenarului” sunt inedite și provin din colecțiile prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu, arhitectului Mădălin Ghigeanu, arhitectului Emil Ivănescu – curatorul Anualei de Arhitectură București și istoricului Emanuel Bădescu – bibliotecar în cadrul Bibliotecii Academiei Române.

Prin intermediul acestor fotografii sunt prezentate evenimente istorice, monumente arhitecturale realizate între anii 1918 și 2018, precum și figuri marcante din domeniul arhitecturii.

FOTO: MagnaNews

Expoziția poate fi vizitată în până pe 18 mai 2018 și este însoțită de un catalog ce cuprinde texte semnate de criticul de artă Ruxandra Garofeanu, prof. univ. dr. Augustin Ioan, acad. Răzvan Theodorescu și prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu.

FOTO: MagnaNews

Expoziția, coordonată de designerul Radu Vișan Miu si de curatoarea Ana-Daniela Sultana, a fost gândită ca un proiect în spațiul public, accesibil oricărui locuitor al orașului.

Trei perioade distincte în arhitectura românească

„Arhitectura Centenarului” tematizează trei perioade distincte în arhitectura românească: perioada interbelică, perioada de după Al Doilea Război Mondial, precum şi perioada de după Revoluția din decembrie 1989.

„Obișnuiesc să spun și să scriu că nici o capitală a Europei răsăritene nu are aerul internațional pe care l-a căpătat Bucureștiul grație unor arhitecți de marcă prin care „duhul național” și „spiritul euro-american” s-au întrupat în clădiri de ei concepute.” susţine acad. Răzvan Theodorescu.

„Adeseori am trecut și continuăm să trecem pe lângă un edificiu fără a cunoaște autorul proiectului sau pe cel care a conceput decorația. Multe asemenea clădiri au rămas în anonimat din punct de vedere al identificării arhitectului și sculptorului, altele au dispărut sau au fost modificate radical în urma intemperiilor, bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cutremurelor și incendiilor, schimbării regimului politic în 1947, propriei neglijențe.” a scris criticul de artă Ruxandra Garofeanu în catalogul expoziţiei.

Nu este ușoară înțelegerea fenomenului de Arhitectură românească, expresie vie a latinităţii noastre particulare ce este la vest de est și la est de vest, și care se deosebeşte sensibil atât de produsele similare ale ţărilor neolatine, ce sunt circumscrise lumii occidentale şi catolice, cât şi de cele ale vecinilor slavi şi maghiari.

Mai dificil este modul de înțelegere al dialecticii trecerii arhitecturii noastre care a aparţinut universului formal bizantin citit în cheie latină la o o modernitate care ne-a înscris pe altă orbită, gravitând nu după comandamentele acelui „Byzance après Byzance”, ci după cele ale occidentului” – este de părere prof. dr. arh. Sorin Vasilescu.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 2 =