În urmă cu 25 de ani, jucătoarea, care reprezenta la acel moment Iugoslavia, domina tenisul feminin.

FOTO; digisport

Acel incident nefericit i-a schimbat complet cariera și viața.

Pe 30 aprilie 1993, Monica Seleş a fost înjunghiată de un spectator german în timpul sfertului de finală de la Hamburg cu Magdalena Maleeva.

Gestul incredibil al agresorului a venit ca urmare a faptului că Monica Seleş, care avea doar 19 ani la acel moment, îi întrerupsese supremaţia lui Steffi Graf, iar agresorul era obsedat de aceasta.

De etnie maghiară, născută la Novi Sad (Iugoslavia, actualmente Serbia), Monica Seles câştigase Roland Garros-ul în 1990, la numai 16 ani, record încă în vigoare (atunci a învins-o în finală pe Steffi Graf). Avea deja opt trofee de Grand Slam înainte de a împlini 20 de ani (trei la Australian Open, trei la Roland Garros şi două la US Open), potrivit digisport.ro.

„În timpul pauzei dintre game-uri am venit la bancă, pentru că nu băusem deloc apă, şi am simţit o durere groaznică în spate. M-am întors să văd de unde vine durerea şi am văzut un bărbat cu un cuţit ridicat deasupra mea”, a povestit Seleş, la câţiva ani distanţă, unul dintre momentele groaznice din istoria sportului.

Incidentul a scos-o din circuit doi ani pe Monica Seleş, până în 1995, când a revenit în forţă la Montreal, unde a cucerit trofeul fără set pierdut şi cu doar 14 game-uri cedate în cinci meciuri. La US Open, Seleş a fost învinsă în finală chiar de marea sa rivală de la începutul anilor ’90, Steffi Graf.

Seleş a primit cetățenia americană în 1994 și cea a Ungariei în 2007, iar în ultima parte a carierei a concurat pentru SUA în FedCup.

A revenit însă pe teren cu un surplus de greutate cu 15 kilograme şi n-a mai fost niciodată jucătoarea de dinainte de incident: a mai cucerit un singur trofeu de Grand Slam, Australian Open, în 1996, şi a mai pierdut trei finale.

Cum a început totul

Copil fiind, când a început să joace tenis a fost antrenată de tatăl ei, Karoli, care era de profesie grafician, zeci de ani fiind angajat la două ziare celebre din Iugoslavia. Tatăl îi făcea desene micuței Monica, pentru ca tenisul să fie mai distractiv. Tot lui îi datorează stilului ei de a lovi cu ambele mâini atât în forehand, cât și backhand. Ulterior, antrenoarea ei a fost Jelena Gencici.

La începutul anului 1986, Monica și fratele ei Zoltán s-au mutat din Iugoslavia în Statele Unite, iar Seleș s-a înscris în Academia de tenis a celebrului antrenor Nick Bollettieri, unde s-a antrenat timp de doi ani și a continuat până în martie 1990. Câteva luni mai târziu, în 1986, s-au mutat în Florida și părinții fraților Seleș.

Monica a jucat prima dată într-un turneu profesionist de tenis în 1988, la vârsta de 14 ani. În mai 1989, o bătea în finala de la Houston pe celebra Chris Evert, care se pregătea de retragere, iar o lună mai târziu ajungea în semifinale la primul ei turneu de Grand Slam la care participa, Roland Garros, unde este înfrântă de nr. 1 de atunci, Steffi Graf. Seleș a terminat primul ei an în tensiul profesionist pe locul 6 mondial.

1991 a fost primul dintre cei doi ani în care Seleș a dominat tenisul feminin. La sfârșitul anului, Seleș câștigase 10 din cele 16 turnee la care participase (ajungând oricum în finală la toate). A terminat anul ca nr. 1 mondial.

1992 a fost, de asemenea, un an extraordinar pentru Seleș. Și-a apărat titlurile la Australian Open, Roland Garros și US Open. Ajunge, pentru prima dată, și în finala de la Wimbledon, dar pierde în fața lui Steffi Graf.

La Wimbledon, Seleș întâmpină dificultăți din cauza obiceiului ei de a geme și de a striga tare când lovea mingile. Prima care s-a plâns despre asta arbitrului a fost adversara din sferturi, Nathalie Tauziat, dar apoi, în semifinale, și Martina Navratilova a reclamat arbitrului același lucru. Navratilova a pierdut, de altfel, partida cu Seleș.

Din ianuarie 1991 până în februarie 1993, Seleș a câștigat 22 de titluri și a ajuns în 33 de finale din cele 34 de turnee la care a participat.

Agresorul nu a fost pedepsit

Era 30 aprilie și Monica Seleș juca la Hamburg sfertul de finală cu Magdalena Maleeva. Conducea. Günter Parche, un fan obsedat de Steffi Graf, a țâșnit din mijlocul mulțimii din tribune până la marginea terenului, în timpul unei pauze, și a înjunghiat-o pe Seleș între omoplați cu un cuțit de măcelărie. Rana a avut o adâncime de 1,5 cm și sportiva a fost dusă imediat la spital.

Chiar dacă rana fizică s-a vindecat în câteva săptămâni, Monica nu a mai putut reveni pe teren timp de doi ani.

Inițial, au fost speculații că atacul ar fi avut o motivație politică, pentru că Seleș era din Iugoslavia, iar războiul de aici era în plină desfășurare. Primise deja amenințări cu moartea în legătură cu ceea ce se întâmpla în țara natală.

Totuși, autoritățile germane s-au grăbit să excludă această ipoteză, descriindu-l pe atacator ca fiind confuz și posibil cu tulburări mintale.

Parche a fost pus sub acuzare ca urmare a incidentului, dar nu a fost închis, pentru că a fost găsit anormal din punct de vedere psihologic. A fost condamnat la doi ani probațiune (liber sub supraveghere) și tratament psihologic. Nemulțumită de deciziile justiției germane, Seleș n-a mai jucat niciodată în această țară.

„Ceea ce oamenii par să uite este că acest individ m-a înjunghiat intenționat și nu a avut parte de nicio pedeapsă pentru asta”, a declarat Seleș. Parche ar fi fost internat într-un azil, asta și din cauza altor probleme de sănătate pe care le avea.

Seleș a fost vizitată de Steffi Graf la spital, iar o tânără formație din Australia, Young Elders, i-a compus un cântec, pe care i l-a trimis când era în convalescență, intitulat „Zboară, Monica, zboară!”. Monica a declarat ulterior că acest cântec a inspirat-o la acel moment, iar grupul – cu care în 1996 Monica s-a întâlnit – chiar și-a schimbat numele în Monicas. Și alți artiști i-au adus un omagiu Monicăi în cântecele lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 4 =