Cetăţenii vor primi acasă prin poştă o broşură care prezintă măsurile ce trebuie luate în caz de război sau catastrofe naturale, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Occident.

Unde sunt adăposturile? Ce alimente ar trebui stocate? În ce surse de informare poţi să ai încredere? Editată la cererea guvernului în 13 limbi, broşura „În caz de criză sau de război“ va fi expediată în perioada 28 mai-3 iunie către 4,8 milioane de locuinţe. În 20 de pagini ilustrate, broşura prezintă ameninţările cu care se confruntă Suedia, ţară cu 10 milioane de locuitori: război, atentat, atac cibernetic, accidente grave sau catastrofe naturale. „Chiar dacă Suedia este mai sigură decât multe alte ţări, ameninţările există. Este important ca toţi să ştie care sunt aceste ameninţări pentru a se putea pregăti“, a explicat, luni, la Stockholm, Dan Eliasson, director general al Agenţiei suedeze de securitate civilă MSB, în cadrul prezentării broşurii. „Un conflict militar în proximitate ar afecta importurile noastre de mărfuri, mai ales alimentare, chiar dacă acesta nu ar ajunge pe teritoriul nostru“, a declarat pentru AFP Christina Andersson, responsabilă de conceperea acestei broşuri, al cărei conţinut este disponibil şi online. Ultima broşură de acest tip tipărită la iniţiativa autorităţilor datează din 1961, în plin Război Rece.

Rusia nu este citată în acest material, însă responsabilii suedezi se tem de o agresiune în cazul unui conflict deschis cu NATO, în scopul de a tăia calea maritimă a Alianţei Nord-Atlantice spre membrii săi baltici. Suedia nu are frontieră terestră cu Rusia, dar cele două ţări sunt riverane ale Mării Baltice, iar Moscova dispune de o bază navală la Baltiïsk, în regiunea Kaliningrad. În decembrie, o comisie de apărare formată din membri ai partidelor reprezentate în Parlamentul suedez a publicat un document care trasează orientările militare ale Suediei în perioada 2021-2025 sub titlul „Dorinţa de rezistenţă“. „Situaţia militară s-a degradat în Europa în aceşti ultimi ani. Capacităţile militare ruse cresc şi vor continua să crească“, avertiza atunci preşedintele comisiei, Björn von Sydow, fost ministru social-democrat al Apărării. Totodată, comisia recomanda investiţii de 400 de milioane de euro anual pentru modernizarea sistemelor de apărare militare şi civile.

Suedia, care nu a cunoscut un conflict armat pe teritoriul său de mai bine de două secole, nu face parte din NATO, dar este membră a Parteneriatului pentru pace lansat în 1994 în vederea dezvoltării cooperării militare între Alianţa Nord-Atlantică şi ţările non-membre.

La sfârşitul Războiului Rece, Suedia şi-a redus considerabil cheltuielile militare, dar, după anexarea Crimeei de către Rusia, datele problemei s-au schimbat. La începutul lunii martie, autorităţile de la Stockholm au anunţat reintroducerea serviciului militar începând din această vară, la şapte ani după ce se renunţase la acesta, precum şi revenirea forţelor pe insula Gotland, avanpost expus în caz de conflict în Marea Baltică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 2 =