Șefa Departamentului Național Anti-Corupției, Laura Codruţa Kovesi, a stat, miercuri, timp de peste două ore la Consiliul Superior al Magistraturii, scrie News.ro. Kovesi fost invitată la Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM, după ce în luna aprilie Inspecţia Judiciară a declanşat două acţiuni disciplinare împotriva sa.
Obiectul cauzei se referă la articolul 99, litera g – refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu şi litera m – nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În 11 aprilie, Inspecţia Judiciară a anunţat că a început acţiunea disciplinară faţă de şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi, urmând ca CSM să decidă în ce fel va răspunde aceasta. Inspectorii judiciari spun că Laura Codruţa Kovesi a săvârşit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, după ce şi-ar fi desemnat consilierul judecător Dana Tiţian să facă verificări la două servicii teritoriale.
În 18 aprilie, Inspecţia Judiciară a anunţat că a început acţiunea disciplinară faţă de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, după ce a refuzat de mai multe ori să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009. Inspectorii spun că prin neprezentarea la Comisie şi prin necomunicarea informaţiilor solicitate, Kovesi a afectat onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat.
Prima acţiune disciplinară în cazul procurorului şef al DNA a fost declanşată de Inspecţia Judiciară în 12 ianuarie, o acţiune similară fiind declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA. Procurorului şef al DNA i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.
Una dintre abaterile constatate de IJ în cazul lui Kovesi se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru din 18 iunie 2017.
De asemenea, procurorului şef al DNA i se impută că „a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.
Potrivit News.ro, șefei DNA i se impută şi faptul că, „prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”, ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care se referă la atribuţiile procurorului şef şi prevede că acesta „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”.
