Președintele Klaus Iohannis nu pare a se grăbi să semneze decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, aşa cum i-a cerut CCR.
În opinia lui Iohannis, se ridica mai multe întrebări care trebuie să-și găsească răspuns după o amplă dezbatere.
„Referendumul poate fi finalul”, a spus preşedintele.
Dezbaterea pe care Iohannis se declară dispus să o pornească ar trebui să lămurească statutul procurorului, care trebuie să fie independent de factorul politic, rolul președintelui în arhitectura constituțională, precum și cel al CSM. „Lupta anticorupție trebuie să continue, procurorii trebuie să fie independenți, nu putem avea un super-ministru care să dicteze președintelui”, a susţine Klaus Iohannis.
„Am citit motivarea deciziei Curții. Ca să nu apară așa o confuzie în spațiul public, eu am spus de prima dată când m-ați întrebat că voi citi această motivare până când o înțeleg foarte bine, deci mai avem un pic de citit. Însă, citind această motivare, au apărut câteva lucruri pe care pot să vi le comunic și astăzi, câteva chestiuni care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină. (…)
Vreau să spun din capul locului că, în această etapă, recunosc că motivarea aduce la suprafață mai multe întrebări decât clarificări, dar o aprofundare ulterioară ne duce mai aproape de adevăr”, a declarat Iohannis, formulând cinci întrebări care, a spus el, ar trebui să-și găsească răspunsul într-o amplă dezbatere.
Întrebări ale președintelui, conform HotNews.
Evident ca toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție și atunci, sigur, se pune întrebarea legitimă: dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți cu lupta anticorupție, dacă au fost atâtea discuții mai este nevoie de lupta anticorupție în România? Aici răspunsul meu este ferm și clar: România are nevoie de lupta anticorupție
Putem să constatăm destul de ușor că PSD încearcă de o bună vreme încoace să amputeze puterile Președintelui. Atenție! Un partid, PSD, încearcă să amputeze puterile Președintelui României. (…) Nu cumva aceste legi (ale justiției – n.r.) au fost modificate și pentru a diminua puterea Președintelui? Deci este clar că PSD încearcă cu toate mijloacele de care dispune să diminueze puterea Președintelui.
Dacă citim motivarea, se pune întrebarea: care mai este statutul procurorilor în România? După această decizie mai sunt procurorii independenți, așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți, de exemplu, în lupta anticorupție? Sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului justiției decât sub autoritatea ministrului justiției, așa cum scrie în Constituție? Este o întrebare la care trebuie să răspundem.
O altă întrebare care, evident, se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Avem un nou super-ministru al justiției care decide și Președintele execută?! Fără să se țină seama de avizul CSM?
Ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal pe care îl are, conform Constituției, de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror, a unui procuror-șef.
„Iată întrebări la care, încet, încet trebuie să înceapă să răspundă și unii, și alții. Sunt întrebări care trebuie să primească un răspuns după o dezbatere publică, clară, sănătoasă, extinsă și eu sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie eventual finalul, la finalul unei astfel de dezbateri”, a spus președintele.
