Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles duminică, în încercarea de a-și depăși diviziunile profunde privind migrația, o chestiune care i-a împărțit de ani de zile și care reprezintă acum o nouă amenințare pentru cancelarul german Angela Merkel, informează Reuters.
Deși acostările migranților din Marea Mediterană sunt doar un mic procent din ceea ce a fost în 2015, când mai mult de un milion de persoane au ajuns în Europa, un sondaj recent de opinie a arătat că migrația a fost principala preocupare pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai UE. Sub o presiune puternică din partea alegătorilor de acasă, liderii UE au luptat împotriva bătăliilor amare cu privire la modul de împărțire a solicitanților de azil în bloc. Nu au putut fi de acord, au devenit mai restrictivi în ceea ce privește azilul și au înăsprit frontierele externe pentru a lăsa mai puțini oameni înăuntru. Ei au oferit bani și ajutor țărilor din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu pentru a evita ca aceștia să se îndrepte spre Europa. Doar 41.000 de refugiați și migranți au ajuns în UE în cursul acestui an, arată cifrele ONU. Dar, între timp, problema a câștigat și a pierdut alegerile pentru politicienii din întreaga Uniune din Italia în Ungaria, alegătorii favorizând cei care pledează pentru o poziție mai strictă în ceea ce privește migrația.
Sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța a acordat sancțiuni financiare țărilor UE care refuză migranții cu statut de azil dovedit.
Merkel este sub presiune, deoarece aliații săi conservatori de mult timp, Uniunea Socială Creștină din Bavaria (CSU), au amenințat că vor bloca la frontiera germană toți solicitanții de azil deja înregistrați în altă parte în UE, dacă blocul nu ajunge la un acord privind distribuirea lor mai uniformă. Migranții tind mai mult spre Grecia și Italia – atât copleșite de sosiri, cât și state bogate precum Germania sau Suedia, unde aleg să încerce să înceapă o viață nouă. Statele ex-comuniste din estul UE, conduse de Ungaria și Polonia, au refuzat să găzduiască pe oricare dintre noii sosiți, menționând riscurile de securitate după o serie de atacuri islamiste în Europa.
Blocul nu a reușit să spargă impasul, neînțelegerile s-a răspândit și în alte domenii ale cooperării lor, inclusiv negocierile cruciale privind bugetul de șapte ani al blocului din 2021.
În timp ce Germania a fost principalul contribuabil al cofinanțărilor comune ale blocului, țările din poarta de sud le-au fost promiși mai mulți bani pentru a face față migrației, în timp ce regiunile reticente din est se confruntă cu reduceri ale ajutoarelor pentru dezvoltare.
Aranjat în grabă
Merkel impinge acum alte state din UE, inclusiv Italia, să facă mai mult pentru migrație, astfel încât mai puțini oameni să ajungă în Germania și ea poate convinge Uniunea Social-Creștină să nu-și continue planul. Ea se opune ideii sociali-creștinilor, care se va confrunta cu partidul anti-imigrație în Afganistan, în alegerile bavareze din octombrie, deoarece ar însemna controale riguroase la frontieră în interiorul zonei de călătorie gratuite a UE. Pentru a convinge social-creștinii, Merkel trebuie să obțină ceva la întâlnirea de duminică, aranjată în grabă, precum și de la summit-ul complet al celor 28 de lideri ai blocului din 28-29 iunie.
Toți liderii UE sunt de acord că trebuie să reducă și mai mult imigrația prin colaborarea cu țările terțe, deși aceasta se dovedește adesea lentă. O altă idee a Berlinului este de a trimite înapoi acei solicitanți de azil care fac acest lucru în țări precum Germania în statele primei lor sosiri, precum Italia. Dar Roma a respins deja măsurile care ar putea face față unui număr cât mai mare de persoane, iar negocierile de duminică sunt cu siguranță de văzut, deoarece cele două țări se ciocnesc din cauza neînțelegerilor.
Pe termen mediu, UE va deveni din ce în ce mai intensă în ceea ce privește migrația, ceea ce grupurile de drepturi denunță, transformând-o într-o „cetate” care nu poate fi atinsă pentru cei mai puțin privilegiați. Șeful agenției pentru refugiați ONU, Filippo Grandi, a reamintit blocului că înălțimea crizei migrației a revenit în 2015. „În ciuda ratelor de sosire dramatic mai scăzute astăzi, undele de șoc ale evenimentului reverberează încă – la nivel politic și în tendința de abordări restrictive, unilaterale pe care unele țări europene le-au urmărit”, a spus el. „Politicile UE privind azilul pot și ar trebui să ofere un exemplu în ceea ce privește modul de gestionare a situațiilor de refugiat cu compasiune și solidaritate”, a adăugat el, îndemnând blocul să-și depășească diviziunile pentru ai ajuta pe cei în nevoie, și nu să se concentreze asupra câștigării următoarelor alegeri.
