România nu are ce să facă cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, iar un export spre nord sau sud nu este fezabil, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria, a declarat, miercuri, Kristof Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, într-o conferinţă de presă organizată de companie la Bucureşti, transmite Agerpres.
Șeful FGSZ spune că producția din Marea Neagră va ajunge în Ungaria, iar de acolo în Slovacia și indirect către Austria. Mai spune că transportul va fi disponibil și către Ucraina, Serbia sau Croația. Practic, mesajul este că centrul de distribuție al gazelor românești se află în Ungaria.
Însă, aceste declarații intră în contradicție cu intențiile din ultima perioadă ale operatorilor din Marea Neagră de a livra gazele către Ucraina și Bulgaria, nu și în Ungaria. Operatorii ar urma să utilizeze conductele de tranzit deja existente Isaccea (la granița cu Ucraina)- Negru Vodă (la granița cu Bulgaria). Sunt trei conducte de tranzit: una cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar celelalte două cu capacități de 10 miliarde metri cubi pe an. În Marea Neagră s-ar afla rezerve de circa 200 de miliarde metri cubi de gaze, putând fi extrase 6-7 miliarde metri cubi pe an sau chiar mai mult.
Conductele de tranzit ar reprezenta cea mai ușoară și mai ieftină rută pentru exportul gazelor naturale românești către Ucraina și în continuare spre piețele din Europa Centrală, deoarece se află foarte aproape de coasta Mării Negre, potrivit unei analize a ICIS.
Cea mai importantă decizie economică a României din ultimii 20 de ani
Șeful FGSZ susține, în schimb, că livrarea gazelor prin conductele de tranzit către nord (Ucraina) și sud (Bulgaria) nu ar fi fezabilă.
„Am vrut să avem această conferinţă de presă la Bucureşti pentru că am citit foarte multe articole care aveau informaţii eronate legate de noi şi de gazele din Marea Neagră şi foarte mulţi politicieni au vorbit despre lucruri care nu sunt 100% corecte. Vrem să înţelegeţi că România se află pe punctul de a lua cea mai importantă decizie economică din ultimii 20 de ani. Vorbim de 200 de miliarde de metri cubi de gaze în România”, a spus oficialul companiei din Ungaria.
Terhes a subliniat că România nu poate consuma toată această cantitate de gaze, având în vedere faptul că doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze).
„Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, s-a întrebat el retoric.
Șeful FGSZ a spus că Ungaria a făcut „o mare” favoare României prin faptul că oprește BRUA pe teritoriul său și nu-l duce până în Austria. Întrebat de ce s-a răzgândit Ungaria în privința proiectului BRUA, Kristof Terhes a răspuns pe un ton iritat că de fapt are de câștigat „producătorul vostru”. „Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani.(…)Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri„, s-a adresat șeful FGSZ, pe un ton sfidător, jurnaliștilor, scrie Hotnews.
Transgaz a demarat la începutul lunii iunie construcția conductei BRUA pe teritoriul României. Proiectul BRUA – Faza 1 presupune construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş, în lungime de 479 km. La finalizarea fazei I a proiectului BRUA se va asigura fluxul bidirecțional de gaze naturale spre: Bulgaria prin interconectorul Giurgiu – Ruse (1,5 miliarde metri cubi/an) și Ungaria prin interconectorul Horia – Csanadpalota (1,75 miliarde Smc/an). Valoarea totală estimată pentru Faza I este de 478,6 milioane euro, din care doar 180 milioane de euro reprezintă finanțare europeană nerambursabilă. Restul sumei trebuie acoperită din împrumuturi sau surse proprii. La o capacitate de 1,75 miliarde Smc/an, BRUA va fi o conductă de tranzit pentru gazele care vor proveni din Grecia și care vor traversa Bulgaria.
Declarațiile șefului FGSZ: aroganță și provocare
Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, citat de Hotnews. consideră că declarațiile șefului FGSZ, transporatorului de gaze din Ungaria, făcute miercuri la București, sunt „un tip de provocare și aroganță specifice secolului trecut, coroborate cu multe încălcări ale spiritulului și literei legislației europene în declarații”. Reamintim că șeful FGSZ, Kristof Terhes, a lansat miercuri mesaje provocatoare și tendențioase referitoare la producția de gaze din Marea Neagră, consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA.
Răzvan Nicolescu mai spune că „spre tristețea multora, o nouă descoperire onshore de gaz natural va fi anunțată, în curând, în România”.
„Nu mă deranjează să le luăm banii pe gaz vecinilor noștri. Nu cred însa că, în realitate, ei vor să cumpere alt gaz decât cel rusesc”, a adăugat Nicolescu. Acesta a mai afirmat că prioritățile României trebuie să fie demararea producției de gaze în Marea Neagră, creșterea consumului de gaz în industrie, finalizarea proiectelor de interconectare cu Moldova și Ucraina și finalizarea conductei BRUA 1.
