Mihai Şora: la Feneriș s-au copt cireșele. Iar această lege a naturii nu va putea fi în veci schimbată sau abrogată

Ca de obicei, Mihai Şora ne încântă cu textele sale, de această dată, cu un crâmpei din copilăria petrecută la Feneriș: „S-au copt cireșele. Iar această lege a naturii nu va putea fi în veci schimbată sau abrogată.
Bucurați-vă de ziua aceasta!”

„Copil fiind, ori de câte ori ajungeam la Feneriș, în vacanța mare, prima întrebare era: „Moșu’…, unde-i Moșu’… ?“. Aproape de fiecare dată, se întâmpla să-l găsesc pe bunicul meu, Teodor, într-un pom, de obicei un cireș.

Ultima dată când l-am văzut eram deja adult, tocmai terminasem facultatea, iar – în vara aceea – Toadea Miculii cobora dintr-un prun. Era în 1938, Teodor Șora împlinise 99 de ani.

Dealurile și pășunile copilăriei mele au rămas tefere, chiar dacă au dispărut casele de lemn, iar prunii și cireșii nu mai sunt aceiași. Bunicii nu se mai cațără în copaci, ci își duc scăunelul la subțioară, urcând coasta-boacii lor până pe culmea de unde pot privi – încrezători, dar nu mai puțin îngrijorați – spre zarea surpată și tulbure a țării.

Dragi copii,
la Feneriș s-au copt cireșele.
Iar această lege a naturii nu va putea fi în veci schimbată sau abrogată.
Bucurați-vă de ziua aceasta și de toate zilele – albe, negre ori pestrițe – care vor veni.”