Caută
Close this search box.

Ziua Naţională a Croaţiei. Minoritatea croată din România a sărbătorit ieri evenimentul

Croaţia (croată Hrvatska) este o ţară în Europa Centrală între Slovenia, Ungaria, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. Are ieşire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croaţia, unul dintre membri fondatori ai Iugoslaviei, şi-a obţinut independenţa în anul 1991. Este membră a Uniunii Europene din anul 2013.

Croaţii au ajuns în Dalmaţia şi în Panonia în secolul al VII-lea. Condusă de prinţi croaţi, duci din anul 852, Dalmaţia cuprizând şi teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină şi carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croaţii au devenit vasali ai regelui Ungariei.

Secolul XV – Regatul Ungar are mult de suferit din cauza expansiunii otomane, care ajung să cucerească Bosnia şi Herţegovina. În aceeaşi perioadă, teritoriul Dalmaţiei este în cea mai mare parte stăpânită de veneţieni. Dubrovnik, oraş-stat bizantin şi veneţian la începuturi, spre deosebire de celelate oraşe-stat din Dalmaţia şi-a obţinut independenţa, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik.

Rezultatul Bătăliei de la Mohács, 1526, a determinat Parlamentul Croat să-şi ofere ţara, habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmaţia şi Dubrovnik, au intrat cu timpul, între anii 1797 şi 1815, sub autoritatea habsburgilor.

În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între cele două componente ale acesteia, Dalmaţia fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croaţia-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deşi în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croaţiei, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale şi politice ale croaţilor erau încălcate.

După Primul război mondial, Croaţia s-a alăturat Statului slovenilor, croaţilor şi sârbilor (aproximativ Slovenia, Croaţia şi Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croaţia fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croaţiei. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croaţia şi-a declarat independenţa pe data de 25 iunie, 1991, având ca urmare războiul croat pentru independenţă. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

Relaţiile diplomatice au fost stabilite la 29 august 1992. La 18 ianuarie 1992 România a recunoscut Croaţia. În baza decretului nr. 214/28 octombrie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 291/19 noiembrie 1992, a fost înfiinţată Ambasada României în Republica Croaţia.

Reprezentare diplomatică

Ambasada României la Zagreb ;
Ambasada Republicii Croaţia la Bucureşti
Consulatul onorific al României la Rijeka
Dialogul politic s-a dinamizat în special pe perioada mandatului Croaţiei de Preşedinţie SEECP (aprilie 2006 – mai 2007).

Contacte 2007-2008: 8-9 februarie 2007 vizita la Bucureşti a premierului croat, 13 aprilie 2007 vizita de lucru la Zagreb a premierului român, 11 mai 2007 şi 6-7 iulie 2007 participarea premierului român la diversele conferinţe organizate de Croaţia, sub egida SEECP, precum şi la Summit-ului euro-atlantic de la Dubrovnik, 7 iunie 2007 participarea preşedintelui Croaţiei la Summit-ul coridoarelor culturale, organizat de România, 24 iunie 2007 participarea preşedintelui României, la Zagreb, la Summit-ul energiei, 25 februarie 2008 vizita ministrului afacerilor externe la Zagreb, 2-4 aprilie 2008 participarea preşedintelui Croaţiei la Summit-ul NATO de la Bucureşti..

Cadrul juridic general: Tratatul politic de bază (1994) reprezintă cadrul general în baza căruia se desfăşoară relaţiile bilaterale româno-croate.

Relaţii economice

acorduri: acordul de colaborare economică (1994) – a ieşit din vigoare datorită statutului de membru UE al României. Se urmăreşte semnarea unui nou acord în domeniul cooperării economice şi tehnice. Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (1994).
schimburi economice: la 30.11.2008 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Croaţia a fost de 222,90 milioane dolari, din care exportul 137,86 milioane dolari iar importul de 85,04 milioane dolari, soldul fiind de 52,82 milioane dolari in favoarea României.
Volumul schimburilor bilaterale a scăzut cu 1,5 %. Exportul a înregistrat o scădere cu 4,6 %, iar importul a crescut cu 3,9 %, fata de aceeaşi perioada a anului 2007.

La data de 31.08.2008, in România, erau înregistrate 147 societăţi mixte romano-croate, cu un capital total investit de 4,61 mil. dolari SUA, Croaţia ocupând locul 63 in cadrul investitorilor străini.

Evoluţia schimburilor bilaterale de mărfuri

Acorduri: Acordul de colaborare în domeniul cultural, al educaţiei şi tehnico-ştiinţific (1994); Protocolul interministerial de colaborare culturală (1999).

Stadiul cooperării: La Universitatea din Zagreb, Facultatea de Filosofie funcţionează un lectorat de limba şi cultura română. La Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti există un lectorat de limba croată cu specializare. Lectoratul de limbă croată de la Universitatea Bucureşti a fost transformat în catedră. Începând cu anul universitar 2005-2006, limba română a devenit obiect de studiu la Facultatea de Filologie a Universităţii din Zagreb.

Alte domenii de cooperare sectorială: se doreşte semnarea unor noi instrumente juridice:

protocol de cooperare în domeniul muncii şi acorduri privind schimbul de lucrători, securitatea socială.
acord de cooperare între ministerele de justiţie.
acord de cooperare în domeniul afacerilor interne.
acord privind protecţia informaţiilor clasificate din domeniul apărării.
acord de cooperare bilaterală pentru facilitarea călătoriilor pe bază de cărţi de identitate.
protocol adiţional la acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti, 11.05.1994..
Relaţii consulare

Între România şi Croaţia este în vigoare un regim de liberă circulaţie. Atât cetăţenii români, cât şi cei croaţi pot rămâne pe teritoriul celuilalt stat, fără vize, pentru o perioadă de până la 90 de zile. Începând cu 1 ianuarie 2007, partea croată a comunicat că cetăţenii români pot intra în Republica Croaţia, în baza paşaportului sau a cărţii de identitate în termenul de valabilitate al acestora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri