Caută
Close this search box.

Summit NATO încărcat: șoc provocat de Trump, Afganistan și Ucraina revin în agenda aliaților joi

Alianții NATO vor încerca joi la Bruxelles să calmeze atmosfera electrică a zilei de miercuri înainte de a se concentra asupra Afganistanului și Ucrainei, după șocul provocat de Donald Trump, care a cerut o dublare a cheltuielilor la apărare, relatează AFP.

Donald Trump a dezamăgit, miercuri, aliații Statelor Unite, cerându-le să crească până la 4% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Președintele american, care a sosit la Bruxelles, a deschis ostilități chiar înainte de summit, atacând cu o virulență fără precedent Berlin-ul. „Germania este complet controlată de Rusia (…) ea este prizonieră a Rusiei”, a declarat într-o tiradă de o duritate rară în acest tip de întâlnire între aliați. În plen, el a insistat apoi că aliații să respecte angajamentul asumat în 2014 de a aloca 2% din produsul lor intern brut pentru apărare în 2024 și le-a cerut să aducă aceste cheltuieli până la 4% din PIB.

Declarația comună adoptată miercuri de liderii Alianței nu menționează această solicitare. „Donald Trump a început să spună că a avut multă respect față de europeni și, după două secunde, și-a lansat discursul privind împărțirea sarcinii pentru cheltuielile pentru apărare”, a declarat pentru AFP liderul diplomației luxemburgheze, Jean Asselborn, referindu-se la cei 4%. „Această abordare contabilă este puțin absurdă”, a adăugat el. „NATO nu este o piață în care să puteți cumpăra securitate”, a adăugat președintele bulgar, Rumen Radev, în cadrul unei întâlniri cu presa bulgară.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a evitat acest subiect în timpul conferinței sale de presă la sfârșitul zilei. „Să începem deja cu cele 2% pentru care încă mai avem de lucrat”, a spus el.

Germania este vizată

Aproximativ cincisprezece state membre, inclusiv Germania, Canada, Italia, Belgia și Spania, se află sub 1,4% din PIB în 2018 și nu vor putea să-și păstreze cuvântul, ceea ce îl deranjează pe președintele american, care a cerut apoi, într-un tweet, ca aliații să își acopere cheltuielile militare la 2% „IMEDIAT”.

Donald Trump și Angela Merkel au avut ocazia să discute în timpul unei întâlniri după prima sesiune de lucru. Președintele și-a schimbat apoi tonul, asigurându-se că are „relații foarte bune” cu cancelarul german. El a spus că a discutat despre proiectul de dublare a conductei de gaz Nord Stream între Rusia și Germania, la care el s-a împotrivit cu fermitate, dar a refuzat să discute detalii. Angela Merkel a declarat că este „fericită că a avut ocazia să facă schimb de opinii” cu președintele american. „Suntem parteneri, suntem parteneri buni și dorim să continuăm să cooperăm în viitor”, a spus ea.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a cerut membrilor NATO să nu „slăbească” Alianța Atlantică, înainte de a vorbi cu Donald Trump la rândul său.

NATO apoi Putin

Președintele american a denunțat de mai multe ori proiectul de a dubla gazoductul Nord Stream care leagă direct Rusia de Germania și cere abandonarea acestuia. Atacul îi permite să împingă în colț unitatea europenilor, deoarece acest dosar îi divizează. Polonia crede astfel că Europa nu are nevoie de Nord Stream 2. „Acesta este un exemplu de țări europene care oferă fonduri Rusiei, îi oferă mijloace pe care le-ar putea utiliza împotriva securității Poloniei”, a declarat ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, la sosirea la sediul NATO.

NATO a invitat, de asemenea, Macedonia miercuri să deschidă negocierile pentru aderarea la Alianța Atlantică, după acordul cu Grecia privind numele țării.

Europenii s-au temut de o întâlnire dificilă. Donald Trump a plecat de la Washington cu o stare de spirit beligerantă, declarând că întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, programată pentru luni la Helsinki ar putea fi „mai ușoră“ decât summit-ul NATO. Aliații doresc să aibă clarificări cu privire la intențiile președintelui SUA în Finlanda.

Marja de manevră a lui Donald Trump împotriva lui Vladimir Putin va fi redusă. Declarația summit-ului este într-adevăr un rechizitoriu împotriva politicii președintelui rus, iar toate deciziile adoptate în timpul summit-ului vizează consolidarea capacității de descurajare a Alianței de a contracara acțiunile Rusiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri