Caută
Close this search box.

Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei nu coincide cu cea a PSD-ALDE

codurile penale

Comisia de la Veneţia a emis o primă opinie, preliminară, legată modificările legilor justiţiei din România.

Totodată, comisia a formulat mai multe recomandări. Este vorma despre menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Președintele României nu a fost scos din procedura de numire și revocare a procurorilor de rang înalt, însă poate refuza numirea înaintată de ministrul Justiției o singură dată, motivat. CSM are rol consultativ în procedură, atât în prezent cât și în forma nouă a Legii 303/2004 privind Statutul magistraților.

Însă, în privința revocării, Curtea Constituțională a precizat, in decizia luată în cazul revocării procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, că președintele este obligat să semneze decretul de revocare propus de ministrul Justiției.

Exeperţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.

Comisia de la Veneţia îşi exprimă preocuparea deosebită cu privire la procedurile de numire şi revocare a procurorilor-şefi, limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor şi noile dispoziţii referitoare la răspunderea magistraţilor, precum şi în legătură cu noua direcţie pentru investigarea infracţiunilor magistraţilor, precum şi prevederi care ar putea slăbi rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca garant al independenţei judecătoreşti, transmite News.ro.

În opinia preliminară, Comisia face o serie de recomandări către autorităţile de la Bucureşti, între care să reexamineze sistemul de numire, respectiv revocare a procurorilor de rang înalt, pentru a asigura condiţiile unei proceduri obiective, prin menţinerea rolului instituţiilor avute de Preşedinte şi de CSM, astfel încât să echilibreze influenţa ministrului justiţiei.

Eliminarea restricţiilor privind libertatea de exprimare a magistraţilor

O altă recomandare este eliminarea sau definirea mai bună a prevederilor care permit procurorilor superiori să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile date de procurori.
Experţii Comisiei de la Veneţia propun şi eliminarea restricţiei propuse privind libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor.

Alte recomandări ale Comisiei vizează: modificarea dispoziţiilor privind răspunderea financiară a magistraţilor astfel încât să se asigure că acţiunea în despăgubire are loc numai după stabilirea răspunderii magistratului de către CSM în cadrul procedurii disciplinare; reexaminarea, în vederea unei mai bune precizări a acestora, a motivelor revocării membrilor CSM; eliminarea posibilităţii de a revoca membrii CSM; renunţarea la schema de pensionare anticipată propusă, cu excepţia cazului în care se poate constata că nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului.

Potrivit autorităţilor române, aceste proiecte vizează sporirea eficienţei şi responsabilităţii judiciare şi consolidarea independenţei judecătorilor, prin separarea carierei judecătorilor şi a procurorilor.

Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că aceste legi ar „submina probabil” independenţa judecătorilor şi procurorilor români şi încrederea publicului în sistemul judiciar.

„Intimidarea judecătorilor şi a procurorilor”

Avizul preliminar ia notă de actualul „climat politic tensionat, puternic influenţat de rezultatele eforturilor ţării de combatere a corupţiei„. Comisia de la Veneţia sesizează presiunile şi intimidarea judecătorilor şi procurorilor, inclusiv politicieni de rang înalt şi campanii mediatice. Organismul de experţi recunoaşte, de asemenea, presupusele cazuri de abuz de putere din partea magistraţilor români, în special a procurorilor, ceea ce conduce la îndoieli cu privire la metodele utilizate pentru combaterea corupţiei, precum şi la preocupările legate de legăturile dintre instituţiile judiciare şi serviciile de informaţii.

Menţionând că au fost aduse îmbunătăţiri în urma criticilor şi a unor decizii ale Curţii Constituţionale, Comisia avertizează că în continuare noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.

Împreună cu măsurile de pensionare anticipată, proiectul de lege ar putea afecta negativ eficienţa şi calitatea sistemului judiciar, cu consecinţe negative asupra luptei împotriva corupţiei, arată comisia.

În conformitate cu procedura de avizare preliminară în cazuri urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat raportorii să emită avizul şi să îl transmită autorităţilor române, după consultarea Biroului. Se aşteaptă ca Avizul fără modificări să fie aprobat la reuniunea plenară a Comisiei de la Veneţia din 2018. În timpul acestei sesiuni, Comisia de la Veneţia va adopta, de asemenea, un alt aviz privind amendamentele la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală din România, aşa cum a solicitat Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Din raportul preliminar, conform HotNews:

Comisia de la Veneția recomandă autorităților României să:

– Reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;

– Scoată sau să clarifice prevederile care permit procurorilor superiori sa invalideze soluțiile dispuse de procurori pe motiv că nu sunt întemeiate.

– Elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

– Suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

– Reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

– Să renunțe la schema de pensionare timpurie dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;

– Să se asigure că măsurile de „screening” pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.”

Raportul final pe legile justiției al Comisiei de la Veneția, for consultativ al Consiliului Europei, va fi publicat în octombrie. Tot în octombrie se va prezenta și punctul de vedere pe Codul penal și Codul de procedură penală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri