Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 – procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE – este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituției europene, în termen, actul normativ național care transpune, integral, actul legislativ european.
Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea și depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curții (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanței europene.
Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autoritățile române cu atribuții de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE. În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituțiile responsabile la nivel național, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și Ministerul Justiției (MJ) au elaborat și promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în ședința Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată, (L390/2018), parcurgând procedura specifică de legiferare.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către inițiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială și contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea.
Informații suplimentare
Conform atribuțiilor legale, Ministerul Afacerilor Externe avizează proiectele de acte normative care urmăresc transpunerea sau asigurarea cadrului de aplicare directă în legislația națională a actelor legislative ale Uniunii Europene ori care au relevanță europeană și asigură coordonarea interministerială în vederea transpunerii directivelor Uniunii Europene și asigurării cadrului de aplicare directă a regulamentelor și deciziilor. Totodată, prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CJUE, instituția noastră asigură și reprezentarea juridică în acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor inițiate de Comisia Europeană împotriva statului român. Aceste atribuții nu presupun însă realizarea de către MAE a activităților efective de transpunere a legislației europene în legislația națională, acestea fiind în sarcina exclusivă a instituțiilor competente în domeniile care fac obiectul de reglementare al fiecărei directive europene.
Instituția noastră a elaborat și elaborează constant documente programatice privind transpunerea legislației europene (ex. Planul anual de transpunere a directivelor UE), a urmărit și urmărește în mod sistematic stadiul îndeplinirii obligației de transpunere, informând în mod corespunzător instituțiile responsabile (în cadrul reuniunilor săptămânale, organizate la nivel de secretar de stat, ale Comitetului de coordonare a Sistemului Național de Gestionare a Afacerilor Europene, prin intermediul notelor de informare regăsite periodic pe agenda ședințelor de guvern, precum și prin intermediul grupurilor de lucru și reuniunilor organizate pe subiecte tematice, alături de scrisori oficiale înaintate instituțiilor implicate în procesul de transpunere a actelor legislative ale Uniunii Europene) în legătură cu necesitatea transpunerii în termen a directivelor UE, pe baza unui calendar ferm privind intrarea în vigoare a actelor normative naționale de transpunere, asumat de instituțiile cu responsabilități în transpunere.
Ministerul Afacerilor Externe și ministrul delegat pentru afaceri europene nu au atribuții în stabilirea și instituirea, în locul instituțiilor responsabile, a măsurilor care asigură transpunerea corespunzătoare a directivelor.
