Mii de oameni au organizat proteste în Polonia joi după ce președintele, Andrzej Duda, a semnat în lege o măsură care să permite guvernului să aleagă următorul șef al Curții Supreme, informează Reuters.
Uniunea Europeană, grupurile pentru drepturile omului și partidele de opoziție din Polonia declară că legislația și alte schimbări impuse de partidul de guvernământ, al Legii și Justiției, subminează independența judiciară și democrația. Mulțimile s-au adunat în fața palatului prezidențial din Varșovia, scandând: „Rușine”. Multe lumânări și stilouri au fost ținute, făcând referire la pregătirea lui Duda de a semna. Ei au strigat: „Distrugeți stiloul” și ”Veți merge la închisoare”. Protestele au avut loc în mai mult de două duzini de orașe din toată Polonia.
Partidul Legii și Justiției a spus că este necesară o revizuire a eficienței instanțelor și eradicarea influenței trecutului comunist al Poloniei. „Fără reformele judiciare, nu putem reconstrui statul polonez pentru a-și servi cetățenii”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului eurosceptic care combină economia de stânga cu politica naționalistă.
La începutul acestei luni, 22 de judecători ai Curții Supreme au fost forțați să se pensioneze anticipat, dar judecătorul-șef Malgorzata Gersdorf a refuzat să plece, declarând că termenul său constituțional nu expiră până în 2020. Ultimul amendament, adoptat la începutul săptămânii de către curtea superioară a parlamentului, are scopul de a facilita numirea noului șef al Curții Supreme.
Întrucât Partidul Legii și Justiției a câștigat puterea în 2015, zeci de judecători au fost efectiv respinși de la Tribunalul Constituțional, de la Consiliul Național al Judecății, care hotărăște numirile judecătorești, iar acum Curtea Supremă. Noile numiri au folosit proceduri care dau parlamentului, în cazul în care Partidul Legii și Justiției are o majoritate, mai mult de spus asupra instanțelor și a guvernului și mai mult control asupra judecătorilor.
Comisia Europeană desfășoară o „anchetă a statului de drept” fără precedent, care ar putea duce la suspendarea drepturilor de vot ale Poloniei în blocul cu 28 de membri. De asemenea, a deschis mai multe cazuri juridice separate împotriva Poloniei, cel mai mare stat comunist comunitar din UE, inclusiv a unora în fața Curții Supreme.
