Anunţul că Radio Europa Liberă va relua transmisia în limba română, după o lungă întrerupere, a fost resimţit la Bucureşti ca un duş rece, pentru că semnalul pe care-l dă Departamentul de stat al SUA este unul de alarmă în ce priveşte starea democraţiei din România.

Mi-am pus multe întrebării legate de viitoarele emisiuni, transmise de la Bucureşti, însă una nu-mi dă pace. Cum ar arăta acum chipul lui Pacepa? Pentru că îmi aduc aminte perfect de uluitoarele emisiuni ale REL, chiar în pragul căderii lui Ceauşescu, care prezentau fragmente din prima carte a generalului fugar. Atunci, eram fascinate şi uimit. Niciodată un înalt demnitar comunist nu lansase asemenea informaţii despre Ceauşescu. Pentru mine, în acele vremuri, Pacepa era un erou. Odată cu trecerea anilor, înfăţişarea sa de James Bond a luat cu totul alt contur, mai ales că, de-a lungul anilor, am scris mult despre spionul fugar.

În timpul comunismului, audienţa emisiunilor Europei Libere în România, transmise de la München, avea un nivel greu de imaginat azi. Atunci, era cel mai important canal prin care populaţia putea să se informeze corect asupra stării de fapt.

Europa Liberă a însemnat enorm pentru România şi pentru toate ţările din lagărul comunist. A fost cea mai eficientă armă a Războiului Rece.

Este greu de vorbit despre Europa Liberă, un fenomen în Româna comunistă, în câteva cuvine, motiv pentru care voi reveni asupra subiectului care, cred, va deveni incitant.

Revenind în România de azi, ne aflăm într-o societate puternic polarizată, total diferită de cea de dinainte de 1989. De pildă, doar polarizarea pe tema justiției a atins cote alarmante, iar lupta anticorupția a dus la rivalități extreme în instituții și în spațiul public. Ce rol va avea Europa Liberă în tot acest peisaj mediatic autoton, cu sute de publicaţii, majoritatea online şi foarte multe posturi tv, locale ori centrale?

Înainte de 1989, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, Securitatea se căznea să închidă gura Europei Libere. Puterea de la Bucureşti a folosit metode extreme, de-a dreptul teroriste. Însuşi Nicolae Ceauşescu a cerut să fie plasate bombe la Europa Liberă, iar acestea chiar au fost puse la zidul clădirii de gruparea teroristă condusă atunci de Carlos Şacalul.

Până ce vom avea primele reacţii ale politicienilor de azi legate de reluarea emisiunilor REL, prezint un episod mai puţin cunoscut, care are legătură şi cu Europa liberă.

Degradarea imaginii lui Ceauşescu

Spre finalul domniei lui Ceauşescu, una dintre cele mai ascultate emisiuni la Europa Liberă a fost cea în care erau citite fragmente din Orizonturi roşii (Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief), publicată în Occident în 1987. Impactul – unul devastator pentru liderul comunist de la Bucureşti. O adevărată lovitură care a dus la degradarea accelerată a imaginii sale, în primul rând pe plan extern.

Orizonturi roşii a fost scrisă de Iona Mihai Pacepa, numărul doi în spionajul românesc până în 1978, atunci când a plecat în SUA, via Germania Federală. Nu discut acum despre informaţiile din carte, că nu aste e important acum, ci despre cu totul altceva.

Iată încă că după 35 de ani de la fugă generalului Pacepa, au ieşit la iveală indicii care arată că omul care zgâlţâise puternic soclul lui Ceauşescu a girat acţiuni teroriste chiar împotriva Europei Libere, din postura de adjunct al spionajului românesc.

Ne întoarcem în urmă cu cinci ani. Luni, 10 aprilie 2013, Muzeul Ţăranului Român. În cadrul „Serile Bucureşti strict secret“, Fundaţia Orient Expres, în colaborare cu IICCMER, a organizat o dezbatere, cu tema: Dosarul Pacepa. La început, s-a vizionat un film, realizat de Stelian Tănase, despre fugă generalului din România comunistă şi consecinţele gestului său. Apoi, în faţa unui numeros public, scriitori, istorici, avocaţi, ziarişti, foşti şefi ai serviciilor secrete, – printre care şi comentatori ai postului de radio Europa Liberă – au încercat să desluşească motivele pentru care spionul preferat al lui Nicolae Ceauşescu, dar mai ales al Elenei Ceauşescu, a defectat. Însă discuţiile erau anoste, pentru că nimeni nu aducea noi informaţii despre generalul Pacepa.

La un moment dat însă, lovitură de teatru. Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a făcut o dezvăluire senzaţională legată de un plan de măsuri diabolic care, odată pus în practică, să ducă la anihilarea lui Emil Georgescu de la Europa Liberă.

De fapt, este vorba despre o adevărată operaţiune de factură teroristă, aprobată de către generalul Ion Mihai Pacepa, pe vremea în care coordona acţiuni importante ale spionajului românesc. am fost primul ziarist care am scris atunci despre acest subiect

Complotul

În anii ’70, începutul anilor ’80, Emil Georgescu a fost unul dintre comentatorii postului de radio Europa Liberă, cu sediul la München, pe care Securitatea îi vâna asiduu. Motivul principal: comentariile sale deosebit de acide la adresa cuplului prezidenţial, Nicolae şi Elena Ceauşescu.

În intervenţia să, în cadrul „Serile Bucureşti strict secret“, Zamfirescu (foto) s-a bazat pe documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), mai precis din Dosarul nr. 27919, fond SIE (este vorba despre un dosar al Departamentului de Informaţii Externe din cadrul fostei Securităţi – spionajul ).

Dar iată ce scrie în respectivul document: … „Intensificarea măsurilor de compromitere şi izolare privind pe Georgescu Emil, în care sens informatorii «Ovidiu» şi «Ioana» vor fi trimişi… cu sarcina de a întări în rândul relaţiilor şi cunoştiinţelor lor… versiunea lansată anterior, potrivit căreia acesta (Emil Georgescu – n.m.) este vechi informator al organelor de securitate române, trimis cu o misiune de a penetra «Europa Liberă», a înlătura pe Noel Bernard (directorul E. L., secţia română – n.m.), actualul şef al filialei şi a prelua astfel conducerea acestei oficine. (…) Declanşarea unei intense campanii de presă prin intermediul publicaţiilor din Israel. (…) În acelaşi spirit se va acţiona prin informatorii «GX-36» care vor publica materiale demascatoare prin intermediul postului de radio «Deutsche Welle»“.

Până aici, putem spune că „planul de măsuri “avea drept scop compromiterea lui Emil Georgescu, un „element duşmănos “, cum îl numea regimul comunist de la Bucureşti – operaţiune frecventă în timpul Războiului Rece. Ce urmează însă arată că represiunea pusă la cale de Securitate, aprobată de către Pacepa, a fost, ceea ce numim azi, una de-a dreptul teroristă.

Exploatând atmosfera ce va fi creată prin realizarea măsurilor sus-menţionate (stă scris în documentul menţionat), prin intermediul informatorului «Barta Gheza», ce deserveşte ca mecanic auto o parte din personalul «Europei Libere» şi întreţine relaţii cu elemente care ar putea fi angrenate în astfel de acţiuni, va fi organizată molestarea repetată şi aplicarea unor măsuri de corecţie fizică lui Emil Georgescu în scopul intimidării şi determinării acestuia de a părăsi teritoriul R.F. Germană şi stabilirea reşedinţei sale într-o altă ţară“.

Complotul pus la cale împotriva lui Emil Georgescu – molestarea repetată, corecţie fizică – girat de Pacepa, la 24 martie 1976, n-a rămas doar pe hârtie, ci a căpătat contur. Şi asta pentru că, un an mai târziu, tot în martie, soţii Georgescu sunt ţinta unui atentat. Maşina în care se aflau a fost lovită, cu viteză, de o alta, chiar în faţa garajului, dar cei doi scapă cu viaţă. La scurt timp după acest incident, poliţia germană arestează un sibian. El povestise unor prieteni că venise în Germania Federală ca să asasineze trei persoane, printre care şi pe Emil Georgescu.

26 ianuarie 1981. Emil Georgescu este bătut crunt de doi bărbaţi (leziuni faciale şi o mână ruptă). Atunci, Pacepa era deja în SUA, dar, iată, operaţiunea de pedeapsă, cel mai probabil cea aprobată de el, îşi urma cursul.

28 iulie 1981. În timp ce Emil Georgescu se îndrepta, dimineaţa, spre garaj, a fost atacat de doi francezi şi înjunghiat de 26 de ori. Scapă ca prin minune, însă moare în 1985, la doar 56 de ani. Motivele decesului său sunt încă învăluite în mister.

Generalul Pacepa susţinea că, în 1978, a rupt-o cu regimul comunist din cauza ordinului pe care i l-a dat lui Ceauşescu: uciderea lui Noël Bernard, Paul Goma, Vlad Georgescu, toţi de la Radio Europa Liberă, adică a „Viesparului “de la München, cum s-ar fi exprimat Geniul din Carpaţi. Iată, conform documentelor invocate de Dinu Zamfirescu, cu mult înainte de a părăsi ţara, Pacepa a dat girul său cel puţin unei acţiuni teroriste. Adică Pacepa a rupt-o cu regimul comunist, dar după ce a vrut să-l anihileze pe Emil Georgescu. Întrebarea este: oare doar pe el?

Ion Mihai Pacepa este, fără îndoială, cel mai controversat şi mediatizat personaj al spionajului românesc. Totodată, unul bizar. Despre consecinţele fugii sale din România s-au scris sute de articole şi cărţi, iar polemicile au fost nesfârşite. Şi-a trădat Pacepa ţara? L-a trădat doar pe Ceauşescu? De ce a fugit Pacepa? Ce a pierdut Ceauşescu după fuga generalului? A fost ori nu agent sovietic? Erou sau mincinos notoriu? Sunt doar câteva dintre întrebările la care încercau să răspundă cei care au abordat Cazul Pacepa.

Mă întreb,după cum spuneam mai sus, oare cum l-ar prezenta acum Europa Liberă pe Pacepa, ţinând cont nu doar de această informaţie, ci de tot ce s-a scris despre general după 1989. Sincer, sunt extrem de curios.

Tofan: Cât de inspirată a fost acea decizie?

Spun asta pentru că însuşi Liviu Tofan (foto), care era redactor la Europa Liberă atunci când pe post se citeau fragmente din Orizonturi Roşii, ulterior director adjunt la REL, afirma în 2013, tot în cadrul „Serile Bucureşti strict secret“: „Cei care au contribuit în epocă cel mai mult la statuia lui Pacepa am fost noi, cei de la Europa Liberă, difuzând din ianuarie 1988 în serial fragmente din „Orizonturi Roşii“. Astăzi am putea să ne întrebăm – ştiind despre Pacepa ceva mai multe – cât de inspirată a fost acea decizie (…)

De-a lungul timpului, Pacepa mi s-a prezentat mie că un personaj tot mai dubios şi care a contribuit de o manieră foarte bizară el însuşi la propria lui discreditare, prin poveşti fantasmagorice evidente care pot fi dovedite foarte uşor şi care pur şi simplu l-au discreditat. Ceea ce scrie el seamănă cu improvizaţiile unui ziarist începător la un tabloid de mâna a treia“, afirma Tofan atunci, conforme Adevărul.

Radio Europa Liberă va începe să transmită, începând din decembrie 2018, reportaje multi-media, analize politice în română și va activa în parteneriat cu instituțiile media locale pentru a da amploare proiectelor existente, pentru a promova responsabilitatea pe plan public și pentru a contracara informațiile false.

Reîntoarcerea REL nu poate fi decât benefică, aşa că îl citez în continuare tot pe Liviu Tofan. El declara recent, conform Digi24 – reluarea emisiunilor Europei Libere la Bucureşti reprezintă „recunoaşterea şi corectarea unei mari erori politice care s-a făcut şi anume, încetarea emisiunilor pentru România”.

1 COMENTARIU

  1. e greu sa promovezi in menu o ciorba reancalzita si expirata ca si cand ar fi mama si tata bucatelor , cand pe masa sunt atatea bucate noi exotice si cu gusturi mai interesante……………

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 4 =