BOGDAN ANDREI BORDEIANU, IRINA BOTEA BUCAN, LUCIAN BRAN, MICHELE BRESSAN/BOGDAN GÎRBOVAN, FLORIN GHENADE, NICU ILFOVEANU, MIHAI SOVĂIALĂ /VALENTIN CERNAT, ANA ȚARAN sunt prezenţi între 4 septembrie – 6 octombrie 2018 la Galeria Posibilă, una dintre primele galerii private din București, deschisă în 2003 de Matei Câlția. Galeria a devenit , în timp un loc în care mediul fotografiei ocupă un spaţiu central, fiind cercetată, produsă și expusă. „Preocupată de înțelegerea și studiul peisajului, Galeria Posibilă prezintă artiști ale căror lucrări permit discuții specifice artei contemporane și domeniilor conexe” ne asigură organizatorii. În programul curatorial, aceste discuții sunt generate de interesul artiștilor, pictori și fotografi, pentru subiecte precum: identitate, transformare și memorie.
Galeria este preocupată de producerea cărților de artiști și a cataloagelor în jurul acelorași subiecte – natură și peisaj.“Biblioteca de galerie” a fost înființată în 2011, având ca punct central teoria peisajului și teme adiacente; aceasta se constituie într-un spațiu de studiu pentru artiști și studenți.
Expoziția Galeriei Posibilă la Fotogalerie Wien propune așadar câteva modalități de a privi, arăta și înțelege peisajul: dintr-o perspectivă estetică și ecologică; peisajul în relație cu timpul, istoria și memoria; peisajul ca spațiu narativ personal sau cel al comunității.
Expoziția este însoțită de o seară de film românesc, precum și o bibliotecă de cărți recomandate de artiști pornind de la subiectul: peisaj.
Fotografiile din seria “Arbori Bătrâni”, un proiect artistic și de cercetare al lui Florin Ghenade, însoțit de video-uri și sunete (realizate de artiști colaboratori), prezintă arbori bătrâni, din România, luminați în noapte. De la mediul fotografiei și aparatul box-camera primit – un vechi Zeiss Ikon Box Tengor – pornește și Nicu Ilfoveanu în “Steampunk Autochrome”. Fotografiile arată peisaje industriale care se definesc în antiteză cu ilustrările acestor locuri, Ilfoveanu determinând o atmosferă aproape romantică a realității.Peisajul în relație cu timpul este punctul central din “Peisaje temporare” în care Bogdan Bordeianu chestionează temporalitatea peisajului în relație cu omul.
Mihai Şovăială și Valentin Cernat sunt preocupați de memoria și istoria înscrise în peisaj; fotografiile alb-negru și cartea “4m3” sunt despre istoria canalului Dunăre-Marea Neagră. Proiectul lor are la bază cercetarea de teren și un re-enactment și încearcă să pună în imagine o față nevăzută a locului, ei înșiși având în minte lipsa imaginilor în procesul de documentare. Pe parcursul cercetării au găsit rapoarte CIA care conțin date despre construcția canalului românesc, despre munca forțată și prizonierii politici.
De la același interes legat de istoria îngropată în peisaj pornesc și Bogdan Gîrbovan și Michele Bressan în proiectul lor “Romanian Archeological Photography Index (R.A.P.I.)” redefinind peisajul prin prisma unei apropieri arheologice. Astfel, ei caută, găsesc și extrag, prin intermediul detectorului de metale, în peisajele din România, obiecte din Primul și Al Doilea Război Mondial. Fotografiile însoțite de texte ale curatoarei Diana Marincu și o discuție extinsă cu Matei Câlția definesc și publicația proiectului.
O suprapunere de altă istorie pe un alt peisaj, definește “Teritorii împrumutate” a lui Lucian Bran, un proiect în care fotografia e mediul central. Bran pornește de la peisajul “împrumutat” de producătorii mini-serialului “Heatfields & McCoys” (2012) și realizează o serie de fotografii “liniștite” ale lui Bran, situate în opoziție cu narațiunea filmului, lipsite de oameni ori actori.
În video-ul “Pitoresc”, Irina Botea tratează definiția vizuală a conceptului sugerat încă din titlu. Flimul a fost realizat într-o călătorie prin sate părăsite, mine și fabrici din Transilvania, împreună cu Nicu Ilfoveanu și Toni Cartu (cameră) în care l-au întâlnit pe domnul Nelu (75 ani), ghid turistic și autor pentru revista “România pitorească”. Domnul Nelu este oprit de artiști pentru a defini ce e “pitoresc” din propria înțelegere, pentru a vizualiza “corect” termenul.
În “Behind the Moon”, Ana Țaran prezintă un video realizat prin colaje de imagini personale, de atmosferă, alb-negru în care apare și ea, peste care suprapune fragmente de imagini din Elveția.
Foto © Bogdan Bordeianu
