Caută
Close this search box.

Curtea Penală Internațională amenințată cu sancțiuni din partea SUA

SUA a amenințat cu sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale dacă va continua urmărirea împotriva americanilor, informează BBC.

Instanța are în vedere în prezent urmărirea penală a militarilor americani în legătură cu presupusul abuz asupra deținuților din Afganistan. Consilierul pentru securitatea națională, John Bolton, a numit instanța „ilegitimă” și a promis că SUA ar face totul „pentru a ne proteja cetățenii”.

Statele Unite se numără printre zecile de state care nu s-au alăturat instanței.

Curtea Penală Internațională

Instanța investighează și aduce în fața justiției persoane responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, intervenind atunci când autoritățile naționale nu pot sau nu vor urmăriri penale.

CPI a fost instituită de Statutul de la Roma în 2002 ce a fost ratificat de 123 de țări. Unele țări africane au solicitat retragerea din instanță din cauza tratamentului inechitabil perceput africanilor.

Critica lui John Bolton

Bolton a fost de mult timp un critic deschis al curții, dar discursul său de luni, la Washington, s-a axat pe două domenii. Prima a fost cererea procurorului CPI Fatou Bensouda anul trecut pentru o investigație completă a presupuselor crime de război în Afganistan, care ar include orice comitere a militarilor americani și a serviciilor de informații. Un raport al CPI din 2016 a spus că există o bază rezonabilă de a crede că armata americană a comis torturi în locurile de detenție secrete din Afganistan operate de CIA și că guvernul afgan și talibanii au comis crime de război.

Bolton a afirmat că nici Afganistanul, nici vreun guvern semnatar al statutului CPI nu a cerut o investigație. Cu toate acestea, procurorii CPI au capacitatea de a întreprinde acțiuni independente, deși orice urmărire penală trebuie să fie aprobată de un grup de judecători.

Cea de-a doua problemă la care s-a referat Bolton a fost mișcarea palestiniană de a aduce Israelul în fața CPI în legătură cu acuzațiile de abuzuri asupra drepturilor omului în Gaza și în Cisiordania ocupată – o măsură respinsă de Israel ca fiind politizată. Bolton a declarat că mișcarea palestiniană a fost unul dintre motivele pentru care administrația americană a decis să închidă misiunea diplomatică a palestinienilor în Washington.

În tirada sa împotriva curții, Bolton a spus: A fost o amenințare la adresa „suveranității americane și securității naționale a Statelor Unite”. Lipsa controalelor și a soldurilor, a pretins „jurisdicția asupra crimelor care au definiții contestate și ambigue” și nu a reușit „să descurajeze și să pedepsească crimele comise cu atrocitate”. A fost „inutilă”, deoarece administrația americană „nu recunoștea o autoritate superioară decât Constituția Statelor Unite”.

Bolton a declarat: „Nu vom coopera cu CPI, nu vom acorda nici un fel de asistență CPI, nu vom intra în CPI și vom lăsa CPI să moară de una singură, la urma urmei, din toate motivele și scopurile, CPI este deja mort pentru noi”.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sarah Sanders, l-a sprijinit pe Bolton, spunând că președintele Donald Trump va folosi „orice mijloace necesare pentru a ne proteja cetățenii noștri [și] pe cei ai aliaților noștri de urmărirea nedreaptă a CPI”.

Eventuale măsuri ale SUA

Judecătorii și procurorii CPI nu vor intra în SUA, iar fondurile lor în SUA vor fi vizate. „Îi vom urmări în sistemul criminal din SUA. Vom face același lucru pentru orice companie sau stat care asistă la o investigație a americanilor de la CPI”, a spus domnul Bolton.

Vor fi semnate mai multe „acorduri bilaterale obligatorii” pentru a opri țările care trimit cetățeni americani la jurisdicția instanței.

Răspunsul CPI

CPI a afirmat într-o declarație: „CPI, ca instituție judiciară, acționează strict în cadrul legal al Statutului de la Roma și se angajează să-și exercite mandatul independent și impartial”. Liz Evenson, directorul adjunct al justiției internaționale de la Human Rights Watch, a declarat agenției de știri AFP că Bolton a arătat o „nedreptate înspăimântătoare pentru victimele crimelor comise cu atrocitate” și că SUA erau „mai preocupate de combaterea abuzatorilor de drepturi în serie … decât de susținerea unei justiții imparțiale”.

SUA vs. CPI

Statele Unite au o istorie complicată cu CPI. Statele Unite au semnat Statutul de la Roma în 2000 sub conducerea președintelui Bill Clinton, spunând că susține cu fermitate „răspunderea internatională”, dar consideră că tratatul a avut „deficiențe semnificative” care încă mai trebuiau abordate. Cu toate acestea, Statele Unite nu au ratificat niciodată tratatul. În 2002, cu puțin înainte ca instanța să fie înființată oficial, administrația președintelui George W. Bush a declarat pentru ONU că SUA nu va adera la CPI.

Președintele Barack Obama a adoptat o abordare mai pozitivă față de CPI. El a căutat să dezvolte cooperarea cu CPI și a trimis observatori la tribunal, deși administrația sa a optat, de asemenea, să nu ratifice Statutul de la Roma.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri