Curtea Constituțională (CCR) are programate, începând de luni și până joi, termene privind o serie subiecte cruciale: modificările aduse de PSD-ALDE Codului penal prin care a fost dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare, modificările aduse legii privind statutul magistraților și a celei privind funcționarea CSM (legile Justiției), modificările controversate aduse Codului administrativ, precum și legea de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Codul penal
De departe, cea mai importantă decizie așteptată din partea CCR este cea în privința modificărilor aduse Codului penal. Actul normativ a fost atacat de președintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de parlamentarii PNL, USR și PMP. Judecător raportor pentru Codul penal a fost desemnată fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Ea s-a făcut remarcată prin poziția intransigentă față de asaltul PSD-ALDE la legislația din domeniul justiției, exprimată în opiniile separate la deciziile privind legile Justiției și OUG 13. De altfel, Livia Stanciu a condus completul de 5 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.
După condamnarea, pe 21 iunie, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, Dragnea a intenționat modificarea Codului penal prin ordonanță de urgență, dar partenerul său de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu s-a opus. Din acest motiv, liderul PSD a accelerat adoptarea actului normativ în Parlament, unde a reușit să îl treacă în numai patru zile (vezi aici cele mai importante modificări aduse Codului penal).
Termenul de 17 septembrie i-a dat practic toate planurile peste cap lui Liviu Dragnea, deoarece DNA a făcut recurs la sentința de 3 ani și jumătate de închisoare dată de Înalta Curte, cerând o pedeapsă mai mare, de 7 ani de închisoare. Mai mult, vineri completul de trei judecători de la Înalta Curte a motivat sentința prin care l-au condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi jumătate cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, ceea ce înseamnă că din acest moment poate începe apelul în acest dosar la completul de cinci judecători.
Printre alte modificări aduse Codului penal, PSD a dezincriminat parțial abuzul în serviciu, tocmai infracțiunea pentru care Dragnea a fost condamnat în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a cerut în luna iulie, ”tuturor părților implicate să aștepte Opinia Comisiei de la Veneția și să o ia în calcul înainte ca orice alt pas să fie făcut pentru amendarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală”, potrivit unui comunicat remis G4Media.ro.
Thorbjorn Jagland avertizează că ”această reformă riscă să încalce obligațiile internaționale ale României… Ca stat membru al Consiliui Europei, România este obligată să respecte statul de drept”.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Europei mai arată că opinia Comisiei de la Veneția a fost cerută de Adunarea Parlamentară a Consiliui Europei pe 28 iunie, iar opinia este programată pe 19 octombrie. ”Împreună cu recomandările GRECO (Grupul de state împotriva corupției – o instituție a Consilului Europei – n.red.) opinia Comisiei de la Veneția are ca scop găsirea celor mai bune soluții pentru a rezolva chestiunile ridicate de proiectele de amendamente, în concordanță cu standardele europene și cu angajamentele României”, se arată în declarația remisă G4Media.ro.
Legile Justiției
Deși toate cele trei legi ale Justiției au fost modificate la finalul anului trecut de PSD, ALDE și UDMR, doar una dintre ele a intrat în vigoare. Două – legea privind statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM – se află încă în procesul legal de contestare demarat de președintela Klaus Iohannis, opoziția parlamentară și Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru marți, 18 septembrie.
Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Vaneția, într-un raport ad-hoc făcut public pe 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special, în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai principalelor parchete – DNA, DIICOT și Parchetul general. Instituția a cerut ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului justiției.
