”Pericolul” protocoalelor, vorba lui Eminescu: ”Era pe când nu s-a văzut / Azi îl vedem și nu e”
Nu știm cât de mulți au fost aceia care au remarcat, săptămâna trecută, câteva elemente semnificative, dincolo de faptele concrete care, altfel, au fost intens mediatizate, în legătură cu activitatea parlamentară legată de Comisia de control a activității Serviciului Român de Informații (SRI). Unul dintre acestea este, dincolo de subiectul în sine, promptitudinea cu care Conducerea SRI a respectat opinia publică și Parlamentul României, în ceea ce privește activitatea sa și promisiunile legate de transparența acestora.
O audiere de aproape 9 ore a arătat, între multe altele, cum conducerea SRI ține să se prezinte în fața Comisiei parlamentare, cu toate datele, în mod serios, arătând că nu are nimic de ascuns.
Au mai fost semnale în acest sens, acum însă actuala conducere a arătat că este evident dornică să rupă orice legatură cu zona de justiție și să demonstreze că nu are nici o intentie să revină la perioada protocoalelor din trecut. Sigur, amintitele protocoale nu au fost declarate ilegale de nicio instanță. Mai mult, până la momentul – recent- în care au fost pur și simplu aruncate în spațiul public, pe fondul unor alte probleme economice și sociale mult mai mari și mai presante, nimeni nu a sesizat organele de cercetare penală cu privire la ilegalitatea amintelor protocoale. Considerăm că este foarte bine ca acest dialog, care a început deja, cum notam mai sus, să continue și să fie purtat foarte serios, atât de Parlament, cât și de SRI. S-a demonstrat că acest lucru este perfect posibil.
Presa din România a evidențiat în repetate rânduri că, pe timpul guvernărilor PSD, de la Victor Ponta încoace (dar și anterior), au fost semnate sute de protocoale între diverse instituții ale statului, între instituțiile statului și serviciile de informații, fără ca acestea să stârnească nici cel mai mic semn de întrebare din partea Parlamentului sau a comisiilor de control.
Așa cum s-a arătat la momentul primelor discuții publice despre protocoale, Directorul SRI, Eduard Hellvig, este chiar cel care a cerut auditul protocoalelor – atunci cand nimeni nu vorbea, încă, despre ele. Același director, angajat într-un proces complex de modernizare și reevaluare a instituției, a demarat și denunțarea unor protocoale, după ce s-a constatat că activitatea poate continua și în lipsa lor. De asemenea, a început și desecretizarea acestora, conform legii și procedurilor. În astfel de împrejurări este greu, dacă nu imposibil de acuzat SRI sau directorul său că și-ar dori revenirea la situația anterioară, în condițiile în care este evident că tocmai acesta a inceput curațenia acolo.
Mai mult: în prezent nu mai există niciun protocol referitor la anchete anticorupție și la justitie. Este foarte bine că acestea au fost denunțate încă de anul trecut și avem motive să credem că SRI se concentrează pe agenda pe care o are, pe ceea ce trebuie să se concentreze, adică pe temele care au legatura cu atribuțiile sale constituționale. Conducerea actuală a dat semnale repetate și argumentate că dorește întărirea serviciului pentru a asigura statul de drept, securitatea națională și protejarea Romaniei față de pericolele care contează, cu adevărat, în situația geopolitică și strategică a României la sfârșitul celui de-al doilea deceniu al Secolului XXI.
Parafrazând câteva rânduri din celebra poezie ”La steaua”, a lui Mihai Eminescu, putem spune și despre ceea ce se cheamă pericolul acestor protocoale care nu au provocat nicio discuție atâția ani: ”Era pe cand nu s-a văzut, / Azi îl vedem și nu e ”.
Pesta porcină africană, o amenințare ce putea fi evitată
În transparența și deschiderea totală a discuțiilor de la Comisia de control a SRI, s-a abordat și problema pestei porcine. Partidul de guvernământ putea să prevină efectele pestei porcine, de mai bine de doi ani, dacă ținea seama de informarile venite de la SRI și care, desigur, au fost recepționate, nefiind contestate de nimeni. Din 2016 s-au trimis informări pe această tema, numărul lor exact fiind de 132. În aceeași perioadă a ultimilor doi ani au venit și avertismente de la Comisia Europeană. Cu toate acestea nu s-a întreprins nimic, iar liderul PSD, Liviu Dragnea, a folosit informațiile publice pentru a salva ferma fiului său, nu pentru interesul direct al miilor, zecilor de mii de proprietari de porci.
Primul cabinet care a primit informările despre pesta porcină a fost cel condus de Dacian Cioloș. Pe atunci, însă, epidemia nu izbucnise în România și nici nu se vorbea despre ea. Guvernele PSD-Dragnea au primit și ele informări, dar efectele se văd în prezent, sau mai zis nu se văd deloc. În pofida faptului că responsabilii guvernelor PSD știau foarte bine că ar trebui să se pregătească din timp și să contracareze manifestările (și efectele) pestei porcine, acest lucru nu s-a întâmplat, iar astazi numărul județelor grav afectate a ajuns la 13 (ultimul fiind Dâmbovița), iar alte județe li se pot adăuga oricând. Cu excepția fiului lui Liviu Dragnea, nu am mai auzit de nimeni care să își fi vândut un număr mare de porci înaintea izbucnirii epidemiei.
De altfel, chestiunea pestei porcine ar fi trebuit sa fie gestionată cu mult, mult mai bine de instituțile din subordinea Guvernului. Autoritatea Sanitar Veterinară este trecută în subordinea premierului chiar de către PSD, in ultimii 2 ani. Chiar și așa, nu s-au folosit deloc sau aproape deloc informatiile care au existat în ultimii 2 ani despre acest subiect. În mod fiiresc, în întreaga țară, populația este revoltată din cauza pestei porcine. 13 județe afectate (deocamdată), precum și multe familii lovite puternic, aproape mortal în sursele de subzistență, pot duce la adevărate tragedii sociale. Aici este una din marile probleme ale momentului, pentru că există riscul ca pesta porcină africană (PPA) să se extindă în 30 din cele 41 de județe ale țării, conform avertizărilor venite chiar din partea autorităților de la Bruxelles.
Prin urmare, oamenii văd că ei trebuie să iși sacrifice porcii, în timp ce liderul PSD s-a pus la adăpost – ferma fiului lui Liviu Dragnea știind de pestă din timp și având timp să se protejeze, așa cum ar fi trebuit să se protejeze toată lumea.
Problemele de buget și de reformă
Câteva lucruri sunt deja cunoscute. Ele au fost declarate public și menționate în zeci de materiale de presă. Astfel, că place sau nu place unora sau altora, Directorul SRI a reorientat deja activitatea instituției către atribuțiile sale constitutionale. A renunțat la protocoale, dar, nota bene, și la cei care se ocupau cu ele în conducerea SRI. Mai nou, s-a anunțat reformarea instituției în întreaga țară, urmărindu-se cu precădere eficientizarea financiară și bugetară. Altfel spus, cel mai important serviciu de informații al țării nu va fi afectat de deciziile de rectificare.
Pentru orice analist cât de cât obiectiv e limpede că SRI vrea să se modernizeze și să se reformeze. Chiar directorul SRI a îndemnat zona politicului, în mai multe rânduri, să lucreze la modernizarea cadrului legislativ. Ceea ce ar însemna protejarea SRI de influențele politice și asigurarea unui cadru legislativ echilibrat, obiectiv și modern, în cadrul căruia serviciul să își poată desfășura activitatea în condiții optime. Un alt demers care a fost anunțat și care va duce la modernizarea activității este acela că SRI începe o reformă extinsă în teritoriu. Concret, se va restrânge la 8-11 organizații teritoriale. Este cea mai mare reforma începuta dupa Revoluție, care va însemna un pas înainte pentru instituția considerată, deja, una din cele mai eficiente structuri de informații din echipa NATO.
Asta înseamnă nu numai că schimbarea de generații în SRI, deja începută masiv, va continua. SRI se concentrează pe mandatul de securitate națională, fară politică și justiție.
În ceea ce privește bugetul, analiștii, de orice fel ar fi ei, știu că ar fi bine să nu se politizeze cu nimic această temă. Cu cât ea este abordată mai populist, cu atat riscăm să fie mai rău, pentru că se pot declanșa reacții subiective și emoționale, care nu au nimic a face cu realitatea economică și eficiența operativă. Există încă multe mituri, foarte vechi, vehiculate în spațiul public despre SRI și serviciile de informații, în general, servicii care există în toate țările lumii și care sunt cu atât mai dezvoltate cu cât statul respectiv se pretinde a fi mai dezvoltat, economic și social.
Pentru toate misiunile SRI este nevoie de specialiști bine plătiți. Asta este valabil, între altele, și la marile companii private, cu atât mai mult acolo unde este vorba de siguranța națională. De exemplu, in zona cyber. În urmă cu câteva săptămâni s-a vorbit și scris despre atacul cibernetic asupra băncilor românești și asupra economiilor populației. Datorită intervenției SRI, s-a prevenit ceea ce putea să se transforme într-o catastrofă financiară națională. Ar fi trebuit să nu existe cheltuieli cu acei specialiști, care în mediul privat ar fi fost, în mod evident, mult mai bine remunerați? Sau poate ar fi trebuit să spunem rugăciuni ca să nu existe astfel de atacuri… De asemenea, pentru protejarea de atacurile teroriste, care se înmulțesc în întreaga Europă și în lume, se fac multe lucruri nevăzute și nepromovate. Evident, dacă ar fi promovate, ar atrage atenție tuturor, inclusiv a potențialilor agresori. Ar trebui, cumva, ca ele să se oprească? În nicun caz. Așa cum nu ar fi normal ca noi să ne asumăm riscul de a vedea dacă România – până acum protejată de astfel de atacuri (iar asta nu numai prin intervenție divină) – poate să ajungă și ea o țintă, la fel ca multe alte state din Europa.
Se vorbește uneori de cât de mare e bugetul actual al SRI, dar nu se știe că peste 80% din această sumă este dedicată exclusiv salariilor și pensiilor. Pentru că pensiile sunt incluse în bugetul instituției și nu în sistemul public de pensii. Dacă dăm la o parte toate aceste cheltuieli, observăm că acțiunile operative costă în zona a 100 de milioane de euro pe an. Ceea ce multora nu li se pare deloc a fi o sumă uriașă, comparativ cu alte instituții din domeniu. Câte alte ministere au cheltuieli operative de doar 100 de milioane de euro pe an? Vorbim despre instituții cu mulți angajați și cu multe acțiuni efective. Nu credem că ajută să discutăm extins despre astfel de speculații – pentru că inducem oamenilor o imagine falsă despre o instituție vitală pentru securitatea acestei țări, într-o epocă în care terorismul și toate celelalte amenințări mondiale au proliferat fără precedent. Nu multe instituții asigura Romaniei o imagine bună în relația cu partenerii externi – armata și serviciile sunt, ănsă, cu certitudine, printre ele.
Marile, adevăratele probleme sunt în fiecare zi lângă noi. Urmează momente importante pentru Romania la nivel regional. Summitul „Inițiativa celor Trei Mări”, de luni și marți, 17 și 18 septembrie, mobilizează forțe importante de ordine. Lideri din 12 state din Europa Centrală şi de Est se reunesc, luni și marți, la București. Nouă șefi de stat și trei președinți de parlament vor căuta soluții pentru dezvoltarea regiunii cuprinse între Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Baltică. Invitatul special al summitului este președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Se valorifica astfel rolul regional din ce în ce mai important al României.
Președintele SUA, Donald Trump, a scris deja președintelui Klaus Iohannis, pentru a-i mulțumi cu ocazia acestui mare eveniment.
”Transmit mulţumirile mele domnului Klaus Iohannis, Preşedintele României, pentru organizarea acestui important eveniment şi domnului Rick Perry, Secretarul pentru Energie, pentru conducerea delegaţiei americane. Aştept cu interes să aflu despre progresul nostru comun în noi proiecte de investiţii şi parteneriate de afaceri. Statele Unite se angajează să rămână un puternic aliat şi partener în această Iniţiativă, pe măsură ce continuăm să ne concentrăm asupra dobândirii unei bogăţii şi securităţi sporite în secolul al XXI-lea”, a scris președintele Donald Trump.
Prin urmare, România e respectată de cele mai mari puteri ale lumii. România e respectată pentru armata sa, pentru contribuția serviciilor secrete, pentru stabilitatea sa pe teme de securitate. Și este important ca aceste atuu-uri să nu fie pierdute. Să nu creăm fasle probleme și nici să nu aducem aducem scandaluri acolo unde nu e cazul.
Ar fi mult mai bine să ne ocupăm de adevăratele subiecte ale prezentului. Cu cât vorbim mai mult despre SRI, Parchete, Instanțe de Judecată, cu atât mai mult inducem dubii în rândul publicului despre instituțiile corecte. Și, nu în ultimul rând, esențiale pentru existența statului.
Este limpede că problemele sunt în alta parte – la pesta porcina, la violentele din piață, la calitarea guvernării, la inflația care a urcat în luna mai la 5,4% (cel mai mare nivel din ultimi 5 ani), lipsa investițiilor în infrastructură (în anul centenarului, provinciile istorice nu sunt legate între ele prin intermediul unor autostrăzi care să asigure dezvoltare zonelor mai puțin accesibile), calitatea învațământului (domeniu esențial pentru viitorul României),slaba accesare a fondurilor europene, aproape inexistente, la scandalurile din PSD și la multe altele.
România are cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, pentru a șaptea lună consecutiv. În august, avansul prețurilor de consum a fost de 4,7% , față de 4,3% în iulie, relevă datele publicate luni de Oficiul European de Statistică – Eurostat. Iată una din adevăratele probleme !
Prin aceste pseudo-teme, teme false, precum tentativa de asasinat asupra liderului PSD, protocoale secrete, bugete supradimensionate, ca și prin începerea campaniei pentru referendumul pentru familia tradițională, se dorește, de fapt, devierea atenției publice de la aceste probleme grave, enumerate mai sus, care afectează cu adevărat România și pe locuitorii ei. (foto digi24.ro)
