Aflăm de la organizatori că, Fundația Culturală Augustin Buzura (născută din dorinţa de a păstra vie memoria academicianului Augustin Buzura, pentru a continua idealul de conştiinţă şi responsabilitate pentru care scriitorul s-a luptat o viaţă, activitatea şi misiunea Fundaţiei Culturale Augustin Buzura vizând proiecte culturale de anvergură, promovarea unor modele umane şi susţinerea tinerilor valoroşi şi talentaţi) organizează vineri, 21 septembrie 2018, începând cu ora 18:00, în Sala de Marmură a Cercului Militar Național din București, Gala Premiilor Fundației Culturale Augustin Buzura. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Academiei Române, iar Președintele acesteia, acad. Ioan-Aurel Pop, care va deschide evenimentul. In programul Galei este și un microrecital al maestrului Sherban Lupu, acompaniat de pianista Teodora Țepeș .
Personalitatea academicianului Augustin Buzura a fost, poate, cel mai corect definită de colegul de breaslă, academicianul Eugen Simion : „Pot să spun despre el că este un prozator în linia estetică și morală a lui Slavici și Rebreanu, un prozator ardelean pe scurt, serios și grav și, vorbind despre stilul lui, care nu pare lejer, nu pare un zbor deasupra lucrurilor, ci este o căutare în interiorul lucrurilor, alături de romanele lui, care sunt cunoscute, care au intrat în imaginarul colectiv, în mentalul colectiv, el este, a fost și rămâne și un publicist serios, ca Octavian Goga și Slavici, dintre ardeleni, adică un om care, în ultimii ani mai ales, în revista ‘Cultura’ pe care a condus-o mai mult de zece ani de zile, a publicat articole de o mare acuitate și de o mare actualitate socială și morală. Așa cum era el tăcut, un om care nu se afișa, el gândea profund și spunea lucruri profunde”.
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017, București) a fost din 1990 președinte al Fundației Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române, a înființat Institutul Cultural Român – ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu și dotată cu institute culturale românești în străinătate –, al cărui președinte a fost până în 2005. În cei aproape 15 ani de funcție publică a reușit nu doar construcția unei instituții care, iată, funcționează și azi cu succes, ci și realizarea a numeroase proiecte culturale în țară și peste hotare. Din 1992 a devenit al membru al Academiei Române. Psihiatru, prozator, scenarist, eseist, Augustin Buzura a fost preocupat de-a lungul vremii nu doar de propria carieră, ci și de modalitățile prin care se poate crea un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile artistice ale țării, indiferent de orientarea, ideologia sau opțiunile estetice a acestora.Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: „Orgolii” (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), „Pădureanca” (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul „Feţele tăcerii”). Veșnic în căutarea adevărului absolut, pe care singur admitea că nu-l poți găsi niciodată, Augustin Buzura a fost și va rămâne un nume fundamental al prozei românești.
