Caută
Close this search box.

CCR: de ce are dreptate președintele Iohannis și unde a greșit, jenant, Parlamentul

În ziua de 16 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, obiecție formulată Președintele României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi este neconstituțională, în ansamblul său.

Examinând obiecția de neconstituționalitate, din perspectiva criticilor de neconstituționalitate extrinsecă invocate, Curtea a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră competentă, cu încălcarea termenelor stabilite de art.75 alin.(2) din Constituție: „(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

Pe 30 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Klaus Iohannis susţinea, printre altele, că această lege a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, adăugând că actul normativ a fost dezbătut şi adoptat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor. El invoca în sesizare şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă. Astfel, şeful statului menţiona că dispoziţiile introduse în această lege reinstituie un control preventiv al Curţii de Conturi, dar reglementarea este incompletă.

Iohannis critica şi prevederea care instituie obligaţia în sarcina Ministerului Public de a transmite o serie de informaţii Curţii de Conturi aflate în exercitarea atribuţiilor sale.

„Această nouă dispoziţie reprezintă o încălcare a principiului potrivit căruia urmărirea penală este nepublică, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare obligaţie instituită în sarcina Ministerului Public de a transmite informaţii despre stadiul de soluţionare a unei cauze penale unei autorităţi administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atât principiului separaţiei puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi rolului Ministerului Public prevăzut de art. 131 din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială”, arăta el.

Şeful statului spunea că prevederile referitoare la sprijinirea de către decanate a plenului Curţii de Conturi în activitatea sa sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, deoarece mandatele consilierilor de conturi sunt de 9 ani, iar stabilirea unui mandat de 2 ani pentru decanii aleşi cu majoritatea voturilor membrilor decanatului face ca aceste mandate legale, reînnoite, să fie întrerupte de încetarea activităţii unui consilier de conturi. El susţinea că dispoziţia încalcă şi principiul securităţii juridice.

În opinia sa, nu este clar statutul decanilor celor şase decanate, dacă aceştia au sau nu calitatea de consilieri de conturi şi dacă aceştia sunt aleşi de fiecare dintre cei trei membri ai decanatului chiar din rândul lor.

Klaus Iohannis menţiona şi că legea nu include decanatele în structura organizatorică a Curţii de Conturi şi că aceasta generează o neclaritate chiar cu privire la natura lor juridică şi rolul lor organizaţional în cadrul Curţii.

Preşedintele mai afirma că instituirea posibilităţii delegării unei părţi dintre atribuţiile executive ale preşedintelui, prin ordin, vicepreşedinţilor, fără o circumstanţiere obiectivă a motivelor şi condiţiilor în care poate opera această delegare, încalcă Legea fundamentală, norma fiind lipsită de predictibilitate şi claritate.

Potrivit acestuia, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/ abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine rolului constituţional al acestei autorităţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri