Comisia de la Veneția s-a pronunțat în opinia preliminară și la situația persoanelor care au fost condamnate și dreptul acestora de a mai deține o funcție publică, cum este cazul șefului PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea.
În opinia privind modificările aduse Codurilor penale de către Parlament, Comisia de la Veneţia se pronunţă şi asupra suspendării pedepselor accesorii, mai precis a interdicţiei ca persoanele condamnate să ocupe o funcţie publică, aleasă sau numită.
Comisia de la Veneţia a analizat în opinia privind Codul penal şi Codul de procedură penală, printre altele, noul paragraf introdus de Parlament la art. 65 din Codul penal. Acesta (3 indice 1) prevede: „Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă executarea pedepselor accesorii”.
Comisia arată că suspendarea executării pedepselor accesorii include şi restricţiile pe care persoanele condamnate le au cu privire la alegerea sau numirea într-o funcţie publică ce presupune exercitarea autorităţii.
„În principiu, interdicţia de a deţine funcţii publice este potrivită în multe cazuri, atâta timp cât este respectat principiul proporţionalităţii”, se arată în opinia preliminară. Este amintită în continuare o opinie din 2015, în care Comisia a precizat că „exercitarea puterii politice de către persoane care au încălcat serios legea pune în pericol implementarea acestui principiu (principiul legalităţii), care este la rândul său o condiţie prealabilă a democraţiei, şi poate, prin urmare, să pună în pericol natura democratică a statului: o persoană care nu doreşte să recunoască standardele de conduită într-o societate democratică ar putea să nu fie dispusă să se supună standardelor constituţionale sau internaţionale privind democraţia şi statului de drept”.
Comisia mai arată că natura infracţiunii comise este şi ea importantă. „Este necesar să se restrângă dreptul de a deţine funcţii publice pentru o perioadă considerabilă de timp în cazul infracţiunilor grave de corupţie şi a infracţiunilor electorale, având în vedere impactul pe care aceste infracţiuni îl au asupra încrederii publicului în stat şi a naturii democratice a alegerilor. Pentru aceste infracţiuni, chiar şi o condamnare cu suspendare reprezintă o justificare suficientă pentru o interdicţie de a ocupa o funcţie publică”, scrie în opinia preliminară a forului internaţional.
Comisia arată că, pe acest subiect, instanţele ar trebui să aibă o marjă de decizie, luând în considerare natura infracţiunilor şi analizând care este lungimea potrivită a interdicţiei.
