Caută
Close this search box.

Doctor în economie rus: În vreo 30 de zile, Federaţia Rusă se va prăbuşi economic

doctor în drept

Expertul rus Serghei Obuhov, doctor în economie şi ştiinţe politice, a declarat că reforma sistemului de pensii nu va putea salva economia rusă de la colaps, preconizând o prăbuşire în cel mult o lună de zile, după o nouă cădere a prețului petrolului.

La scurt timp după victoria repurtată la alegerile prezidenţiale din martie 2018, unii analişti ruşi şi occidentali se aşteptau ca, în cel de-al patrulea mandat, Vladimir Putin să se intereseze mai mult de politica internă, pe fondul unei „oboseli a populaţiei de politica externă”.

Printre primele caracteristici vizibile ale mandatului 4.0 al preşedintelui rus în plan intern au fost menţinerea status-quo-ului, însă nu oricum, ci prin continuarea centralizării puterii, reţetă frecvent aplicată în „era Putin”.

Nimic surprinzător, controlul politic asupra perspectivelor economice ale ţării, abia ieşite din recesiunea în care intrase la începutul anului 2015, va continua.

Economia rusă, care se confruntă cu probleme structurale remanente, cum ar fi dependenţa tradiţională de exportul de hidrocarburi, a suferit o lovitură grea în urma sancţiunilor internaţionale.

În pofida asigurărilor oferite constant de oficialii ruşi că economia s-a adaptat restricţiilor internaţionale, creşterea economică modestă înregistrată începând cu ultimele luni ale anului 2017 – 1,5% nu se resimte la nivelul cetăţeanului de rând.

Deşi perspectivele macroeconomice pe termen scurt şi mediu sunt pozitive, fiind favorizate de relativa stabilitate a preţurilor pe pieţele de materii prime şi creşterea consumului intern, pe termen lung estimările specialiştilor rămân rezervate.

Nu mai departe de luna septembrie a acestui an, într-un interviu acordat publicaţiei Kommersant, şeful Serviciului Federal Antimonopol, Igor Artemyev, caracteriza economia rusă ca fiind „înapoiată, semi-feudală, în special în regiunile slab dezvoltate, unde nu se simte nici măcar izul unei concurenţe”.

„Reforma sistemului de pensii – genocidul poporului rus”

Dezbaterile privind reforma sistemului de pensii care prevedea, în varianţa iniţială, creşterea vârstei de pensionare – de la 55 de ani la 63 de ani pentru femei şi de la 60 de ani la 65 de ani pentru bărbaţi, cuplate cu majorarea TVA de la 18% la 20%, au fost urmate de o serie de proteste în zeci de oraşe din Rusia.

Miile de manifestanţi au cerut demisia premierului şi a Guvernului, dar în premieră şi a preşedintelui, care de data aceasta nu a mai reuşit să direcţioneze toate nemulţumirile populaţiei către loialul său subordonat, Dmitri Medvedev.

Printre cele mai scandate lozinci s-au numărat: „Reforma sistemului de pensii – genocidul poporului rus” şi „Putin şi Medvedev-în instanţa de judecată”.Protestatarii au dat curs apelurilor Partidului Comunist, sindicatelor, aşa-numitului Front de Stânga şi ale opoziţiei extraparlamentare coagulate în jurul lui Aleksei Navalnîi.

Mai mulţi organizatori au fost arestaţi şi mii de demonstranţi reţinuţi, surse de presă neafiliate Kremlinului semnalând că structurile de forţă au utilizat violenţa pentru a dispersa manifestanţii.În timp ce autorităţile ruse susţin necesitatea reformei pensiilor – care prevede prima majorare a vârstei de pensionare în Rusia din ultimii aproape 90 de ani, protestatarii reclamă nivelul redus al speranţei de viaţă şi solicită anularea facilităţilor acordate angajaţilor structurilor de forţă – poliţie, armată şi servicii secrete – care se pensionează devreme.

Pentru cetăţeanul rus obişnuit, încă cinci ani de muncă reprezintă o lovitură puternică, în condiţiile în care speranţa de viaţă în Rusia este de doar 67 de ani la bărbaţi şi de 77 de ani la femei.

Amploarea protestelor nu este surprinzătoare, în condiţiile în care un sondaj realizat în iulie a.c. de Centrul sociologic independent Levada arată că 89% dintre bărbaţi şi 90% dintre femei se opun majorării vârstei de pensionare.

Tensiunile sociale au generat scăderea ratingului de popularitate al partidului de guvernământ Rusia Unită (în iulie 2018 era cu 16% mai puţin decât la începutul anului, potrivit unui sondaj VŢIOM), dar şi al preşedintelui rus (în septembrie 2018 se situa la 39% – cel mai scăzut procentaj înregistrat în ultimii 5 ani, conform unui studiu al Levada).

S-a îmbunătăţit şi percepţia cetăţenilor ruşi faţă de UE şi SUA, un sondaj al aceluiaşi centru arătând că 42% dintre respondenţi au „o părere bună” faţă de acestea. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de la începutul anului 2014 până acum.

Într-un mesaj televizat pe un ton mai degrabă rugător decât poruncitor, Vladimir Putin a făcut un pas în spate, propunând o majorare a vârstei de pensionare pentru femei, până la 60 de ani, mai mică cu 3 ani decât cea propusă de Guvern.

Într-o şedinţă urgentă, Camera inferioară a Parlamentului rus s-a conformat imediat noilor directive şi a aprobat modificările propuse de liderul de la Kremlin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri