Nu știu alții cum sunt, dar eu simt că ei, canotorii, sunt cei mai frumoși, mai puternici și mai nebuni oameni din lume!
Ar trebui urmăriți pe întinderile nesfârșite de ape, căutați cu Interpolul Sufletului și adunați lângă inimă.
Apoi ținuți acolo, ca să crească mereu ca niște ramuri uriașe, până la cer și dincolo de el, de fapt o șansă nebună și sublimă de ajunge atât de sus, pe ramurile inimii.
Medaliile lor adună tot aurul și praful de stele de pe urmele vâslelor pe ape. Și nici ei nu mai știu cât sunt de frumoși. Și de nebuni.
Apoi, când să le mai spui și ce să le mai spui, câtă dragoste să le mai spui, dacă ea ocupă toate secundele cerului și ale apei ???
