Site-ul oficial nobelprize.org. informează că Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit luni, la Institutul Karolinska din Stockholm, americanilor William Nordhaus (Universitatea Yale, SUA) și Paul Romer (NYU Stern School of Business, New York, SUA) pentru că „au proiectat metode de rezolvare a unora din cele mai fundamentale și mai presante probleme ale timpurilor noastre: creșterea sustenabilă pe termen lung a economiei globale și bunăstarea populației lumii”.
„Contribuțiile celor doi economiști au furnizat perspective fundamentale în cauzele și consecințele inovației tehnologice și ale schimbării climatice„, a precizat Comitetul Nobel.
William Nordhaus s-a ocupat de schimbările climatice. Concluziile studiilor sale au legătură cu conexiunile dintre societate și natură. Nordhaus a decis să analizeze aceste probleme în anii ’70, deoarece oamenii de știință au devenit din ce în ce mai îngrijorați de efectul combustibililor fosili asupra încălzirii planetei. La mijlocul anilor ’90, el a creat pentru prima dată un model de evaluare integrat, care descrie interdependența globală între economie și climă. Modelul sau integrează teorii și rezultate empirice din fizică, chimie și economie. Modelul creat de Nordhaus este larg răspândit în prezent și este folosit pentru a simula modul în care economia și clima se pot influenta reciproc în procesul dezvoltării sau al evoluției.
Este folosit pentru a examina consecințele intervențiilor politicilor climatice, de exemplu taxele pe emisiile poluante.
William Nordhaus s-a ocupat de schimbările climatice. Concluziile studiilor sale au legătură cu conexiunile dintre societate și natură. Nordhaus a decis să analizeze aceste probleme în anii ’70, deoarece oamenii de știință au devenit din ce în ce mai îngrijorați de efectul combustibililor fosili asupra încălzirii planetei. La mijlocul anilor ’90, el a creat pentru prima dată un model de evaluare integrat, care descrie interdependența globală între economie și climă. Modelul sau integrează teorii și rezultate empirice din fizică, chimie și economie. Modelul creat de Nordhaus este larg răspândit în prezent și este folosit pentru a simula modul în care economia și clima se pot influenta reciproc în procesul dezvoltării sau al evoluției.
Este folosit pentru a examina consecințele intervențiilor politicilor climatice, de exemplu taxele pe emisiile poluante.
Paul Romer a demonstrat modul în care cunoașterea poate funcționa ca un motor al creșterii economice pe termen lung. Când se acumulează de-a lungul deceniilor un avans al PIB-ului de câteva procente, viețile oamenilor se schimbă. Precedentele cercetări macroeconomice scoteau în evidență faptul că inovațiile tehnologice sunt principalul motor al creșterii economice, dar ele nu prezentau modul în care deciziile economice și condițiile de pe piețe determină crearea noilor tehnologii.
Paul Romer a rezolvat această problemă demonstrând modul în care forțele economice guvernează disponibilitatea companiilor de a produce idei noi și inovații.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat de americanul Richard H. Thaler pentru activitatea sa în domeniul economiei comportamentale, axată pe „înțelegerea psihologiei economiei”.
Paul Romer a rezolvat această problemă demonstrând modul în care forțele economice guvernează disponibilitatea companiilor de a produce idei noi și inovații.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat de americanul Richard H. Thaler pentru activitatea sa în domeniul economiei comportamentale, axată pe „înțelegerea psihologiei economiei”.
Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei și a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrala a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.
