Partizanii unui „da” insistă pe o victorie în peste 90% de buletine de vot, adversarii fac trimitere la prezența scăzută la vot: un rezultat în clarobscur s-a născut după referendumul pentru a schimba numele Macedoniei și pentru a pune capăt conflictului cu Grecia ce ar putea să aducă această țară mică în UE și NATO, relatează AFP.
Primul-ministru social-democrat Zoran Zaev a lansat imediat următoarea luptă politică incertă: de a obține majoritatea a două treimi în Parlament pentru ratificarea acordului ce „confirmă voința majorității“. Liderul guvernului Social Democrat și partidele aliate ale minorității albaneze (20 până la 25% din cei 2,1 milioane de locuitori ai acestei țări predominant slave) nu au o astfel de majoritate și, prin urmare, trebuie să se bazeze pe un raliu din zece deputați din opoziția de dreapta.
Potrivit rezultatelor aproape definitive, 91,39% dintre macedonenii care au participat la referendum au aprobat acordul cu Grecia pentru redenumirea micului stat balcanic „Republica Macedonia de Nord”. Dar mai mult de 5,71% de „nu”, cele două treimi dintre alegătorii care nu au votat, îl slăbesc pe Zoran Zaev.
Într-un apel telefonic, premierul grec Alexis Tsipras a salutat „hotărârea” omologului său de a „continua punerea în aplicare” a acordului dintre țările lor, în timp ce NATO a numit „toți liderii politici și părțile să profite de această oportunitate istorică” și că Uniunea Europeană a îndemnat toate părțile să „respecte” rezultatele. Cu toate acestea, în cadrul guvernului grec a apărut o disonanță, Ministrul Apărării, Panos Kammenos: aliatul lui Alexis Tsipras, a estimat într-un tweet că participarea redusă a făcut referendumul „nul”.
