Oana Moraru, managerul Scolii Helikon, invatatoare si profesor de Limba romana si engleza, i-a făcut un portret Vioricăi Dăncilă, analizând cele mai comune greseli ale premierului.
Oana Moraru a facut descrierea pe Facebook, intr-o postare numita „Femeia care reprezinta Guvernul Romaniei astazi…”:
„- nu face declinarea pronumelui relativ ‘care’ in aproape nici o fraza (‘oamenii care i-am intalnit’);
– foloseste ‘a’ ca articol posesiv universal si, in locul lui ‘al, ai, ale, alor’;
– foloseste cel putin 5 tautologii in 10 minute de discurs – si acela planificat anterior (‘am conversat si am discutat’)
– din lipsa de relevanta in idei foloseste sintagma ‘foarte important’ cam la fiecare alte trei propozitii;
– in fraze alcatuite din trei propozitii, o leaga pe a treia total intamplator de logica propozitiei principale”.
Moraru adauga ca, la fiecare discurs, Viorica Dăncilă „ne loveste cu deraieri lexicale de tipul ‘scrupulos-scrofulos’ al lui Caragiale, cu neaosul lor umor involuntar pe care aproape am ajuns sa-l asteptam in vremurile astea deja prea triste (‘protestatari – protestanti’, ‘inundatii-irigatii’, ‘decongestionat/deconcesionat’).
– pastreaza aceeasi tonalitate a glasului si acelasi ritm al vorbirii, indiferent de ideile sau emotiile exprimate de cuvinte;
– dupa epuizarea celor 4-5 idei pe care le comunica la inceput, isi construieste celelalte trei sferturi ale discursului repetandu-le in exact aceeasi formula, cu ceva mai multe fluturari ale genelor ei de plastic, dar fara nicio tresarire a vocii sau a vreunui muschi facial”.
Profesoara explica si cum a ajuns Viorica Dăncilă in aceasta situatie, adica ce spune „limbajul sarac, agramat si stereotip” despre un om:
„- lipsa lecturilor fundamentale in copilarie si in tinerete, in anii formatori;
– schematism si rigiditate in gandire;
– putere mica de abstractizare si slaba abilitate de a conecta idei si formula rationamente autonome sau personale;
– memorie slaba;
– lipsa de nuante in judecata, incapacitate de intelegere a conceptelor complexe, a metaforelor si a simbolurilor in rationamente, texte, comunicarile celorlalti;
– incapacitate de planificare si decizie (analiza slaba, gandire critica redusa).
– conformism si dependenta de alta autoritate in actiune”.
In concluzie, profesoara sustine ca traiam intr-o tara in care educatia se prabuseste si ca am ajuns sa fim condusi de zombies.
„Intr-o tara in care educatia se prabuseste, analfabetismul functional se lafaie in statistici, creierele bune pleaca – am ajuns, natural, sa avem in fruntea tarii emblema tuturor viciilor de gandire si exprimare. Suntem condusi de zombies. Eu nu stiu de ce asta nu va infurie mai mult decat orice alt pericol care credeti ca-i paste pe copiii nostri”, a punctat ea.
