Parlamentul European a decis că rezoluţia privind statul de drept din România să fie adoptată pe 13 noiembrie, în loc de 14 noiembrie. Pe 13 noiembrie va fi făcut public şi raportul MCV privind România.
Raportul MCV ca fi unul „apocaliptic” pentru puterea de la Bucureşti, au anunţat deja surse de la Bruxelles.
De asemena, rezoluţia privind statul de drept va fi extrem de dură, potrivit unui draft intrat în posesia presei din România.
„Întrucât şeful procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost înlăturat din funcţie la 9 iulie 2018 împotriva avizului Consiliului Judiciar, în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale care limită puterile preşedintelui; întrucât, dimpotrivă, Comisia de la Veneţia a declarat că ar fi importantă „întărirea independenţei procurorilor şi menţinerea şi sporirea rolului instituţiilor precum Preşedintele şi CSM, capabile să echilibreze influenţa ministrului (justiţiei)” ; întrucât guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă la 15 octombrie 2018; întrucât, până în prezent, 48 de procurori au trebuit să îşi părăsească funcţia după intrarea în vigoare a ordonanţei, ceea ce ar fi putut împiedica un număr mare de investigaţii în curs; întrucât ministrul justiţiei din România a solicitat demiterea procurorului general la 24 octombrie 2018, acuzându-l că a depăşit autoritatea sa”, se arată în draftul rezoluţiei privind România.
Totodată, PE „este profund îngrijorat de legislaţia reformată referitoare la legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul său de a submina în mod structural independenţa sistemului judiciar şi capacitatea de a combate eficient corupţia în România, precum şi de a slăbi statul de drept”.
În plus, este condamna „intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018”.
Prin urmare oficialii europeni fac mai multe recomandări autorităţilor române:
„1. îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia în funcţie şi să aplice strategia naţională anticorupţie; invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi pentru a evita orice ingerinţă care să depăşească sistemul de verificare şi echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;
2. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţa privată şi de ao alinia pe deplin Cadru UE;
3. îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice ale libertăţii mass-mediei şi la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate şi reintroducând defăimarea în Codul penal;
4. îndeamnă Parlamentul şi guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi abordarea chestiunilor menţionate anterior într-un proces transparent şi cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;
5. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;
6. îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie în 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;
7. solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
8. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităţilor române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluţii adecvate;
9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României.”
