Mișcarea civică „Inițiativa România” (IR) anunță că a sesizat Parchetul General în legătură cu „posibila comitere a infracțiunii de conflict de interese de către Liviu Dragnea”.

Organizația își întemeiază demersul pe „noi detalii, necunoscute până astăzi” legate de circumstanțele redactării și adoptării OUG 13.

„Mișcarea civică Inițiativa România a sesizat astăzi, 12 noiembrie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către domnul Liviu Dragnea a atribuțiilor de Președinte al Camerei Deputaților către domnul Florin Iordache și sesizării de către acesta a Curții Constituționale în legătură cu revizuirea sentințelor sau eliminării din dosare penale a unor probe, sub pretextul existenței unor protocoale de colaborare între parchete și SRI”, anunță IR, citată de digi24.

Organizația mai susține că tot despre comiterea infracțiunii de conflict de interese prin interpuși ar fi fost vorba și când Guvernul Grindeanu a redactat și aprobat OUG 13, modul de operare presupunând „amendamente și instrucțiuni primite în plic de la inculpați care doresc să evite răspunderea penală și punerea lor imediată în practică de către instituții ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public”.

Detalii necunoscute până astăzi despre redactarea OUG 13

IR prezintă „noi detalii, necunoscute până astăzi” privind redactarea ordonanțelor de urgență de modificare a codurilor penale din 18 ianuarie (două ordonanțe care nu au mai fost adoptate ca urmare a participării Președintelui României la ședința de Guvern), respectiv 31 ianuarie (celebra OUG 13). Organizația precizează că detaliile au ajuns în posesia IR prin ordonanța de clasare a cauzei din 18 octombrie 2018.

În cercetarea provenienței documentului, procurorii au stabilit că:

1. Documentul amintit, care a stat la baza celor două ordonanțe propuse spre adoptare pe 18 ianuarie și apoi la baza OUG 13, a fost întocmit duminică, 15 ianuarie, între orele 10.00 și 14.00 la cancelaria Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea (primul termen în dosarul angajărilor fictive fusese stabilit pentru 31 ianuarie);

2. Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele cărora au fost redactate documentele sunt Spiridon Anca Mihaela, Director general la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților, și Trufașu Elena Isabella, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputaților.

Urmărirea penală privind redactarea celor 3 ordonanțe și adoptarea OUG 13 s-a făcut sub aspectul săvârșirii a 6 infracțiuni:

1. Favorizarea făptuitorului (art. 269 alin 1 Cod penal);

2. Prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister (art.8 alin 1 lit. B din Legea 115/1999);

3. Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000);

4. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al. 1 și 2 Cod penal);

5. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 Cod penal);

6. Fals intelectual (art. 321 Cod penal).

Reacţia lui Dragnea

Liderul PSD a fost întrebat, la conferința de presă susținută în Parlament, despre informațiile care apar în ordonanța de clasare a DNA, potrivit cărora procurorii au constatat că documentul care a stat la baza OUG 13 a fost redactat la Cancelaria președintelui Camerei Deputaților.

„Informația spune că eu am făcut acele texte?”, a răspuns liderul PSD, ca și cum nu ar fi înțeles întrebarea jurnalistului Digi24, Cristian Andrei. După ce i s-a repetat partea referitoare la Cancelaria sa, Liviu Dragnea a continuat: „Eu nu am făcut nici un text la acea ordonanță și nici nimeni de la mine de la Cabinet nu a făcut vreun text la mine la Cabinet”.

Cum își explică, atunci, concluziile procurorilor? „Nu știu. M-ați întrebat și v-am răspuns. E singura minciună pe care o susține DNA, plecând de la unitatea de elită și până în zilele de astăzi?”, a mai spus Dragnea.

În legătură cu fapta prevăzută la art. 13 din Legea 78/2000 nu au existat date certe, procurorii DNA clasând cauza care avea ca obiect această infracțiune.

Toate celelalte 5 infracțiuni, însă, trebuiau investigate mai departe de către Parchetul General, prin declinarea dosarului de la DNA.

Pe 27.02.2017, însă, Curtea Constituțională decide, prin Decizia 68, că circumstanțele redactării sau adoptării unor acte normative nu pot fi investigate de procurori, dezincriminând de facto orice infracțiuni care s-au comis sau se pot comite pe viitor în procesul de elaborare a unor acte normative.

Subliniem din nou că sesizarea penală având ca obiect cele 3 ordonanțe nu viza oportunitatea adoptării acestora, ci ilegalitățile comise în procesul de redactare și adoptare, așa cum de altfel confirmă faptele descoperite de procurori”, arată IR.

„Inițiativa România consideră că faptele din 8 octombrie 2018, ca și cele din ianuarie 2017 evidențiază același modus operandi, pe care îl vedem și în cazul sesizării privind completurile de 5, făcută de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă extrem de oportun pentru inculpații judecați la Înalta Curte de Casație și Justiție și cu puțin timp înaintea noului termen de judecată în dosarul domnului Dragnea.

Folosind instituțiile statului prin interpuși, președintele Camerei Deputaților pune în mișcare de aproape doi ani mecanisme instituționale și de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat”, arată Mișcarea civică „Inițiativa România”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here