Alegătorii din teritoriul francez al Pacificului din Noua Caledonie au respins independența, informează BBC.
Rezultatele finale au arătat că 56,4% au ales să rămână parte din Franța, în timp ce 43,6% au votat să plece – un rezultat mai sever decât au prezis unele sondaje. Prezența a fost de aproximativ 81%. Votul a fost promis într-o înțelegere din 1988 care a pus capăt unei campanii violente de independență.
Președintele Emmanuel Macron a declarat că votul a arătat „încredere în Republica Franceză”. „Trebuie să vă spun cât de mândru sunt că am trecut în sfârșit acest pas istoric împreună”, a adăugat el.
Referendumul a trecut pe cale pașnică, însă au fost raportate unele tulburări după încheierea urnelor. Autovehicule și un magazin au fost aprinse în capitala Nouméa, a informat presa locală, iar biroul înaltului comisar a declarat că unele drumuri au fost închise de protestatari.
Noua Caledonie are depozite mari de nichel, o componentă vitală în producția de electronică, și este văzută de Franța ca un avantaj politic și economic strategic în regiune. Este unul dintre cele 17 „teritorii non-autonome ale ONU” – unde procesul de decolonizare nu a fost finalizat.
Aproximativ 175.000 de persoane au fost eligibile să voteze în referendumul de duminică din Noua Caledonie, aflată la est de Australia, unde Kanakii indigeni reprezintă 39,1% din populație. Naționalismul francez este puternic în rândul cetățenilor etnici ai teritoriului, care reprezintă 27,1% din populație, iar observatorii spun că și câțiva Kanaki rămân cu Franța. Restul, o treime din populația celor 268.000 de locuitori din Noua Caledonie declară, în mare parte, că se opun independenței.
Franța a revendicat insulele în 1853 și le-a folosit odată ca o colonie penală. În anii 1980 s-au produs ciocniri mortale între forțele franceze și Kanak. Punctul culminant al conflictului a venit atunci când separatiștii Kanak au ucis patru jandarmi francezi și au luat încă 23 de ostatici într-o peșteră. Următorul asalt francez a costat viețile a 19 Kanak și doi soldați. În 1988, reprezentanții ambelor tabere de protest și de independență au convenit să pună capăt violenței și, eventual, să organizeze un referendum pentru autodeterminare. Referendumul de duminică nu pune capăt procesului de independență. Încă două referendumuri privind independența pot fi organizate înainte de 2022.
