Cutremurul s-a produs in apropierea urmatoarelor orase: Nehoiu(33km), Covasna(51km), Buzău(51km), Râmnicu Sărat(57km), Odobești(58km).
Un alt cutremur cu magnitudinea 3,3 pe scara Richter s-a produs tot vineri, la ora locală 8:25, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, la o adâncime de 142 de kilometri, conform Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Cele mai apropiate localităţi de epicentrul seismului au fost: Nehoiu (26 km), Covasna (39 km), Întorsura Buzăului (47 km), Târgu Secuiesc (53 km) şi Slănic – Moldova (61 km).
În luna decembrie, în România s-au produs 15 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,5 şi 3,8 pe scara Richter.
Cel mai puternic seism din acest an a avut loc în data de 28 octombrie, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5,8 pe Richter, mişcarea tectonică fiind resimţită şi la Bucureşti.
În 2017, cel mai mare cutremur de pe teritoriul ţării a fost înregistrat pe 8 februarie, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5 pe Richter, în timp ce în 2016 au avut loc două cutremure de peste 5 grade, unul în septembrie, iar celălalt în decembrie.
Simulare de propagare a undei seismice în România
Amintim că specialiștii de la Institutul pentru Fizica Pământului au făcut recent o simulare a modului în care s-ar propaga unda seismică, în ce zone ar putea exista cele mai multe victime şi unde se vor prăbuşi cele mai multe clădiri, în cazul unui cutremur de magnitudine mare.
„În cazul unui cutremur, noi avem rol de informare privind parametrii cutremurului în timp real. Practic, putem anunţa autorităţile cu 25 de secunde înainte de a veni unda puternică în Bucureşti, după aceea se primesc parametrii cutremurului, cum a fost şi cel din scenariu, de 7,5 grade la adâncimea de 140 de kilometri. Noi putem estima care a fost distribuţia intensităţior în teritoriu, faţă de zona epicentrală, astfel încât, în funcţie de intensitate, putem estima pagubele la clădirile civile. Zona Vrancea este cea mai afectată privind felul de percepţie al cutremururelor şi intensitatea la nivel de localităţi. După aceea se distribuie către Buzău, către nord. Dacă seismul ar fi noaptea, toată populaţia s-ar găsi în clădirile rezidenţiale şi atunci numărul victimelor ar fi mult mai mare faţă de situaţia când cutremurul s-ar produce ziua şi toată lumea ar fi la serviciu. După cum ştiţi, şcolile sau instituţiile publice sunt construite la un nivel de intensitate ridicat faţă de clădirile rezidenţiale.