Clipul de promovare a României, dedicat Centenarului, este plin de greşeli gramaticale şi conţine imagini din alte ţări.

Filmul, care are patru minute, vorbeşte despre România, „grădina Maicii Domnului”, „ţara nemuritorului Dracula”, „sălaş pentru ultimii lupi liberi din Europa”. Numai că lupul din imagini este dintr-o pădure norvegiană.

Fotografia, realizată de un fotograf norvegian, poate fi cumpărată de pe site-ul Shutterstock cu un preţ care variază între 50 şi 169 euro, potrivit digi24.

Grâul din Rusia ilustrează momentul în care se vorbeşte despre „ţara câmpiilor unde lanurile se unduiesc în bătaia vântului”. Imaginile pot fi cumpărate, de asemenea, de pe Internet.

Clipul, care poartă sigla Guvernului, se încheie cu mesajul „La mulţi ani România” , scris fără virgulă înainte de numele ţării.

1 COMENTARIU

  1. Stati putin, afirmatiile din articol sunt corecte, poate mai sunt si alte mistificari, „erori de intelegere sau interpretare” ori inadvertente, dar: Clipul realizat de guvernul Viorica Dancila a fost realizat de MI, deci responsabilitatea din aval aprtine ministrului Carmen Dan iar documentarea si realizarea clipului (probabil pe baza de comanda, licitatie, adjudecare si contract) sau prin incredintare directa, poate, pentru ca nu cunosc valoarea acestui contract, a fost realizat de un post de stiri, cred ca stiu postul, castigator al licitatiei/incredintarii (dupa timbrul afectat, cam toti sunt, al naratorului, intr-adevar ti-ar fi venit sa raspunzi ca-n bancul ala in care ti se zugravea o lume paradisiaca si niste castiguri enorme, cand discutia se purta in desert si replica fireasca era: „ba` baieti, voi vreti sa-mi furati calul?”), post care prin reprezentantul lui direct, de obicei redactorul sef, care nu avea timp in noianul obligatiilor si responsabilitatilor aproape economico-politice din scurta lui viata mediatica (de documentare in biblioteca, mii de pagini, colocvii istorice, poezie si triluri de privighetoare), asa ca s-a uitat in ograda si a zis: trebuie sa aleg pe una „a mai barsana si mai ortomana” (ca, centenaru`), o „fatuca” pe care dimineata o`mbraca mama (vorba domnului Cristoiu, despre „fatuca”), sa faca „dracului” odata clipul asta, sa scapam cu fata „mai putin murdara”.
    Deci (ma enerveaza sa spun „deci”) da`, „asta e`”, responsabilitea din aval-aval, ca-ntotdeauna revine bravelor „fatuci” sau mai putin bravilor „baietei” care, rapid au intrat pe „goagle” si pe „faceBoc”, s-au documentat, au luat legatura cu „corectura” si cu „Editie 2” si au trantit un clip „in 2 timpi si trei miscari” (cat o suta de ani) de-a „stat pisica-n coada”.
    Situatia este doar una banala, un „Lant al slabiciunilor” de tip post – culturalist, in care tot ce nu este facil, usuratic si sexi, nu este vandabil (iar aici trusturile de presa chiar au dreptate).
    Traim intr-o lume mult simplificata, in care explicatia nu mai este o reflectare a teoriei, in care daca ai fost semidoct dar atent la „lucrurile importante, de viata” (era un personaj in vechiul regim, „nea` Gica de la `23”), deja conduci aceasta tara „noua” de 3 decenii.
    Referitor la generatia tanara, la tineri, ei deja coexista intr-o realitate in care „nu stiu” este un raspuns aproape eroic sau macar temerar, oricum apreciat „pe grupuri”. Milioane de kilometri de „banda lata” sunt martorii unor miliarde de comunicari interpersonale in care sunt utilizate maximum 100 de cuvinte dintr-o limba (cu siguranta exagerez dar nu sunt departe), este aproape o comunicare codificata dar care are la origini (plang, chiar plang dar tot va spun) incultura.
    Au absolvit o facultate (parintii le-au cerut-o imperativ) „pentru a se „descurca in viata”, aveam un coleg arhitect (din generatia mai veche) care-mi spunea ca „plangea si invata” si cu toate acestea „invatatura” nu i-a afectat cultura. Dezvoltarea societatilor, cresterea numarului locuitorilor acestora si provocarile existentiale aduse de acest fapt au impus specializarea multipla, deasupra „breslelor” care nu mai puteau acoperi vidul creat de acest „nou vid” al dezvoltarii si evolutiei „cu orice pret”.
    Antica Troia avea oameni destoinici, conducatori , mestesugari, militari neinfricati, zidurile cele mai inalte si mai solide… dar avea si un punct slab. Si a cazut.
    Ca o parafraza, nemernica, mizerabila, specifica mie (si n-am de ce sa-mi cer scuze) nu cred ca o lume atat de puternica si sensibila, de dura si de fragila, de cutezatoare si fricoasa, de libera si inlantuita, plina de ura si de iubire, iubitoare de Dumnezeu in suflet dar atee in discurs, ea, lumea asta, valorizata si adulata intr-o forma ideala de cei in a caror viata:
    „Trec zilele voiase si orele surad.
    In cupe vin de ambra, iarna gradini, verdeata.
    Vara petreceri, Alpii cu fruntile de gheata,
    Ei fac din noapte ziua si-al zilei ochi inchid.”

    dar si de cei, „mai multi”, aflati in „conul de umbra” care considera ca:

    „Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine,
    Nu-i ordinea fireasca ce ei a fi sustin;
    Averea sa le aperi, marirea si-a lor bine,
    Ei bratul tau inarma ca sa lovesti in tine
    Si pe voi contra voastra la lupta ei va man`.”,
    va putea merge mai departe, la nivel (mai intai individual si abia mai apoi, colectiv) in absenta educarii dorintei de a sti, de a intelege, dincolo de nastere, de necesitati imediate, de frustrari, de conveniente, de instincte si refulari (unele de Paradis), de dorinte de bine si propasire (unele de Infern), in absenta acelei primare (macar aceea) de cunoastere, nu numai a ceea ce esti obligat sa faci (ca un targ, ca o vanzare) ci si a ceea ce oferi ca „gol” si ca dorinta de „umplere” cu ceva ce nu poate, niciodata sa fie mai „dulce” decat cunoastera.
    Iertati, cum iertat va vor fi si dumneavoastra, „greseala” guvernului Dancila. Toate cele dinainte si cele care vor urma au avut si vor avea avea acelasi tip si aceleasi greseli.
    Multumesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 1 =