Sanatate

Conferenţiar Dr. Maria Niţescu: Cum mâncăm după Postul Crăciunului?

Cornelia Stanciu
decembrie 22, 2018

Conferenţiar Dr. Maria Niţescu, UMF Carol Davila, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţiei, Institutul Naţional De Boli Infecţioase „Prof.Dr. Matei Balş” ne-a vorbit despre cum ar trebui sa mâncăm de aceste sărbători.

Masa de Crăciun este o masă bogată cu multe alimente gustoase, dar grele.

Conf. Dr. Maria Niţescu:

Pentru o persoană care ştie şi reuşeşte să îşi asigure în cantităţi optime toţi nutrienţii din alimente de origine vegetală, câteva săptămâni de post sunt chiar binevenite. Absenţa alimentelor de origine animală în perioada postului (mă refer aici în mod special la preparatele din carne tocată şi brânzeturile grase) ne protejeazăde un aport caloric crescut şi de grăsimi saturate aterogene; in plus, ne determină să consumăm o gamă mai largă de alimente de origine vegetală.

Teoretic, după perioada postului, ar trebui să fim mai supli şi mai sănătoşi metabolic. Practic însă, dacă nu avem o alimentaţie adecvată nutritiv şi caloric, postul se va sfârşi cu câteva kilograme în plus şi cu deficienţe nutriţionale. Spre deosebire de alte sărbători creştine, Postul Crăciunului, prin numeroasele dezlegări la peşte,poate fi mult mai uşor de respectat.Consumul de peşte şi preparate din peşte, săptămânal sau chiar de două ori pe săptămână,reduce consumul crescut, în scop compensatoriu, al altor alimente vegetale considerate surse bune de proteine, dar care conţin şi multe glucide (leguminoase).

Faptul că o persoană recurge la alimentaţia de post pentru o perioadă de timp nu presupune niciun risc pentru sănătate în momentul în care aceasta revine la alimentaţia omnivoră, atât timp cât vorbim despre o alimentaţie echilibrată şi adecvată nutritiv şi caloric.

În ultima perioadă am fost întrebată frecvent : Noi ce să mâncâm de Crăciun?

Dacă ar fi să răspund din perspectiva celui care cunoaşte şi aplică principiile alimentaţiei sănătoase, consider masa de Crăciun o provocare atât din punctul de vedere al celui ce o pregăteşte, cât şi pentru organism.

Este vorba despre numeroasele preparate culinare tradiţionale din carne de porc (caltaboşi, tobă, lebar, cârnaţi, friptură, sarmale, slănină, jumări etc) şi alte preparate (salata de boeuf), precum şi de dulciurile specifice (cozonac, plăcinte) care se găsesc pe masa noastră, a românilor, în aceste zile de sărbătoare. Dacă la aceste preparate cu densitate calorică crescută şi cu un conţinut mare de grăsimi adăugăm şi alcool în cantităţi semnificative, sigur că serviciile de ambulanţă vor face cu greu faţă solicitărilor de asistenţă medicală.

Moderația de sărbători: cheia succesului

Pe de altă parte, trebuie sa ţin cont de tradiţiile noastre de Crăciun. Cum ar fi să recomand pentru aceste zile respectarea principiilor alimentaţiei sănătoase din tratatele de medicină? Soluţie „minune” pentru a mânca orice şi oricât, în condiţii de siguranţă şi de păstrare a unei bune stări de sănătate, nu există. Aşadar, pentru a evita urgenţele medicale cauzate de consumul de alimente şi alcool,moderaţia reprezintă cheia succesului. Alături de alimentaţie sunt necesare şi alte cerinţe: mişcare, somn, activităţi relaxante în aer liber etc.

Este important, de asemenea, să reuşim să îmbinăm plăcerea de a consuma preparate tradiţionale cu menţinerea stării de sănătate, pentru evitarea crizelor de dischinezie biliară, a toxiinfecţiilor alimentare saua altor tulburări digestive, a pancreatitei acute sau agravarea unor patologii preexistente (criză hipertensivă, angină pectorală, agravarea crizelor de ulcer gastroduodenal, boală inflamatorie a intestinului etc).

Iată câteva recomandări de care ar trebui să ţinem cont:

– să existe o disciplină a meselor, în sensul de a nu mânca toată ziua, ci doar la cele 3 mese principale si eventual să avem 1-2 gustări pentru consumul fructelor şi al dulciurilor. În acest fel creăm condiţii pentru a consuma separat numeroasele preparate tradiţionale, la fiecare dintre mesele principale putând consuma alt preparat;

– să nu exagerăm cu cantităţile, mai ales dacă mâncăm 2-3 feluri la masa de Crăciun; să existe pauze între ele, aşa încât să favorizăm procesul de digestie;

– să asociem carnea şi preparatele din carne cu multe legume (exceptând cartofii) şi cu mai puține cereale;

– în cazul persoanelor ce consumă alcool contează cantitatea, mesele bogate în grăsimi şi alcool putând declanşa pancreatite acute.Prin consum moderat de alcool înţelegem 30 g alcool pur/zi la bărba şi 15 g alcool pur/zi la femei (ex. 250 ml vin barbaţii şi 130 ml vin femeile sau 600 ml bere barbaţii şi 300 ml femeile);

– hidratarea este foarte importantă.Trebuie să consumăm apă, ceaiuri şi cât mai puţine băuturi răcoritoare îndulcite şi carbogazoase. Chiar dacă vorbim despre fresh-uri din fructe, preparate în casă, nu se recomandă mai mult de un pahar pe zi, deoarece conţin o cantitate crescută de zaharuri simple (fructoză);

– să nu uităm de beneficiile exerciţiilor fizice, mişcarea ajută foarte mult. Este recomandat ca între mese să facem şi puţină mişcare; chiar dacă este vorba doar de o plimbare, ne ajută să mai cheltuim din caloriile ingerate.

Pentru a preveni apariția toxiinfecțiilor alimentare trebuie să ținem cont de următoarele aspecte: să ne aprovizionăm cu alimente numai din unități autorizate, având în acest fel garanția calității microbiologice a alimentelor, iar pentru a evita riscul trichinelozei, carnea de porc trebuie achizitionată doar din supermarket și măcelării autorizate sau consumată numai după controlul trichineloscopic efectuat de către medicul veterinar; să transportăm şi să depozităm separat alimentele din carne crudă de cele care se consumă ca atare, fără altă prelucrare termică, pentru a preveni contaminarea celor din urmă; să manipulăm şi să prelucrăm separat carnea crudă faţă de alimentele ce nu mai necesită prelucrare termică, apoi să igienizăm bine ustensilele folosite; să spălăm ouăle înainte de folosire şi să nu folosim ou crud la prepararea maionezei sau cremelor; să igienizăm bine suprafeţele, ustensilele şi vasele din bucătărie care vin în contact cu alimentele; să ne spălăm pe mâini ori de câte ori venim în contact cu suprafeţe murdare, alimente crude, după folosirea wc-ului, după ce am făcut curat, înainte de a mânca etc.

Să nu consumăm alimente de origine animală neprelucrate termic sau prelucrate termic insuficient, existând risc de transmitere a unor microorganisme de la animal la om; să spălăm foarte bine legumele şi fructele ce se consumă crude;să folosim doar apă potabilă la prepararea hranei şi igienizarea bucătăriei.