Fundația inițiată de miliardarul american George Soros ar fi fost forțată să părăsească Budapesta după campania necruțătoare a guvernului maghiar, dar promite să nu renunțe la activitatea sa acolo, informează AFP.
În ciuda faptului că a fost vânat în afara țării în care a deschis primul său birou în 1984, Open Society Foundations a declarat că nu a eșuat în misiunea sa. „Aș spune că misiunea noastră este într-adevăr testată și provocată, dar nu vrem să renunțăm”, a declarat Goran Buldioski, care conduce noul centru regional al fundației în Berlin. „Ceea ce am făcut este că ne-am mutat sediul, dar munca noastră în Ungaria nu a scăzut”, a spus el, adăugând că „din punct de vedere mental și programatic, nu ne-am mișcat”. Ceea ce s-a schimbat drastic pentru Buldioski și echipa lui este mediul lor de lucru și de viață.
În ultimul an, angajații Fundației și Universitatea Central Europeană fondată de Soros s-au confruntat cu presiuni fără precedent din partea prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, care a primit o dată o bursă Soros pentru a studia la Oxford. Acuzându-l pe Soros, născut în Budapesta, de orchestrarea fluxurilor uriașe de migranți în Europa, Orban a numit ca „mercenari” cele 2.000 de persoane care au lucrat pentru filantrop. „Nu a fost confortabil ca unii oameni să spună de școlile sau grădinițele unde lucrează pentru că le era frică în lumina campaniei publice, batjocoriți și stigmatizați că vor fi atacați”, a spus Buldioski.
Atacuri zilnice
Fundația a pus sub semnul întrebării dacă datele confidențiale pe care le deținea cu privire la partenerii săi, inclusiv datele de contact sau de cont bancar, erau în siguranță în Ungaria. „Dacă nu aveți încredere în sistem și în democrație sau în democrația în care lucrați, începeți să vă gândiți «Sunt, de asemenea, responsabil față de partenerii noștri. Nu vreau să las datele lor într-un loc unde nu putem să asigurăm integritatea»”, a spus Buldioski.
În mai, fundația, care are un buget global anual de peste un miliard de dolari și care finanțează grupuri care se ocupă de drepturile omului, justiție și democrație, a hotărât în cele din urmă să închidă operațiunile în Ungaria și să se mute în Germania. Ca răspuns, guvernul maghiar a spus că „nu va vărsa lacrimi de crocodil” în timpul mutării.
Mai mult de 80 de persoane lucrează acum la Berlin, iar numărul de angajați va crește între 150 și 200, a spus Buldioski. Berlinul a fost o alegere naturală cu societatea civilă vibrantă, a spus el, menționând că nu doar că este o capitală europeană, ci și o imagine iconică, datorită istoriei sale ca un oraș divizat între vestul comunist și cel occidental. „Aici, în Berlin … ne permitem să spunem că Uniunea Europeană are anumite standarde, are anumite valori și că sunt apărate doar dacă sunt susținute în cea mai slabă verigă”. „Simțim acum că Ungaria este una dintre cele mai slabe legături”.
