Proteste puternice au loc în Ungaria. Protestatarii anti-Orban au asediat televiziunea de stat și cer să fie lăsați pe post să-și citească revendicările.
Luni seara, la ora 23.08, protestatarii au încearcat să spargă barajul forțelor de ordine ca să intre în televiziune.
Postul public de televiziune M1, al cărui sediu e asediat de manifestanți, și-a început jurnalul orei 22.00 cu o știre despre faptul că în ultimele zile, în mai multe orașe din Europa, au fost manifestații ale prietenilor migranților, finanțate de Soros. O sfidare majoră la adresa protestatarilor aflați chiar la porțile televiziunii, care cer doar ca prostestul lor să fie relatat corect.
Protestatarii anti-Viktor Orban au luat cu asalt duminică seară, la Budapesta, sediul televiziunii de stat și cer să fie lăsați să-și citească revendicările pe post, transmite portalul de știri Index.hu. Forțele de ordine au încercat să-i oprească pe demonstranți cu gaze lacrimogene, potrivit sursei citate.
Câțiva reprezentanți ai manifestanților au intrat în sediu pentru negocieri, în timp ce dispozitivele forțelor de ordine încearcă să-i oprească pe ceilalți protestatari să pătrundă în sediu televiziunii care a ignorat complet mitingurile din ultima săptămână.
Reamintim că mii de maghiari protestează în fiecare seară, începând de miercuri, împotriva unei legi promovate de partidul premierului Viktor Orban, lege care flexibilizează timpul de lucru suplimentar. Protestele de miercuri și joi au avut și momente violente, cu înfruntări între manifestanți și forțele de ordine. 34 de participanți au fost reținuți miercuri, alți 16 joi, pentru vandalism, furt și încălcarea legii adunărilor publice.
Legea, votată miercuri de Parlament la inițiativa partidului majoritar Fidesz, a fost denumită de opoziție ”legea sclaviei”. Legea creşte semnificativ numărul orelor suplimentare pe care le pot pretinde angajatorii, de la 250 la 400 pe an – adică echivalentul a două luni de muncă. De asemenea, se extinde la trei ani perioada de plată a acestor ore, faţă de maxim un an în prezent.
Opozanţii văd în ea rezultatul presiunii exercitate de giganţii germani din industria auto, piloni ai economiei din Ungaria, în favoarea flexibilizării timpului de lucru într-un context de deficit acut de forţă de muncă în ţară.
