Cu câteva zile înainte ca România să preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE), organizaţia Reporters sans frontières (RSF) prezintă într-o analiză un regres net al libertăţii presei şi invită autorităţile române să lupte contra dezinformării şi să încurajeze jurnalismul de calitate.

„Politizarea excesivă a presei, mecanismele de finanţare corupte, aservirea agendei editoriale intereselor proprietarilor de trusturi media, informaţii false… Transformarea presei într-un instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca niciodată în ultimii ani în România, în special în timpul perioadelor electorale care s-au multiplicat din cauza instabilităţii politice. Criza a dus la închiderea mai multor trusturi media, în timp ce oligarhii au preluat controlul altora”, se arată în comunicatul RSF.

Chiar dacă figurează în principiile fundamentale ale Constituţiei româneşti, în fiecare zi, libertatea presei nu încetează să se deterioreze în acestă ţară, care ocupă locul 44 în clasamentul libertăţii presei al RSF.

Potrivit RSF, „proprietarii de trusturi media reprezintă principala problemă, independenţa editorială este mai mult ca niciodată ameninţată. Unii patroni de presă sunt urmăriţi penal, alţii sunt în închisoare şi cei mai mulţi întreţin „amiciţii” politice care le servesc interesele. În acest context, politica editorială a acestor trusturi ignoră adesea interesul public şi autocenzura este o regulă de urmat”.

„În ultimii ani, aceşti proprietari s-au folosit de companiile lor pentru a organiza campanii sistematice de dezinformare pentru a favoriza slăbirea sistemului judiciar român”, se arată pe rsf.org.

„Canalele TV private apropiate puterii, România TV sau Antena 3, au ignorat regulile deontologice de bază şi au difuzat informaţii false despre manifestaţiile din 2017 şi 2018, lăsând să se înţeleagă că finanţatorul american de origine ungară George Soros a fost instigatorul mişcărilor de protest şi că a încercat să influenţeze rezultatul alegerilor legislative din 2016.

România TV este de asemenea la originea unei campanii de defăimare contra Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a procurorului-şef, vârful de lance al unei campanii care a zguduit clasa politică timp de mai multe luni”, se arată în radiografia RSF.

Patroni de posturi TV, condamnaţi pentru corupţie

„Orientarea editorială a acestor media se explică adesea prin faptul că proprietarii lor au acumulat condamnări pentru corupuţie. Astfel, Dan Voiculescu, unul dintre primii îmbogăţiţi români, ilustrează perfect acest fapt. Fost om politic, el este proprietarul unui mare trust media din care fac parte Antena 1, unul dintre posturile cele mai urmărite în România. Ela fost acuzat şi condamnat pentru corupţie şi şantaj în 2016”.

Potrivit RSF, „când nu sunt în spatele gratiilor, unii patroni de presă sunt pe fugă. Este şi cazul omului de afaceri Sebastian Ghiţă, urmărit în mai multe cazuri de corupţie şi care a obţinut azil politic în Serbia. Anterior, pentru a-şi ţinti adversarii politici, el a investit în presă şi în special în primul canal de ştiri Realitatea TV, înainte de a crea în 2013, propriul său canal TV, România TV”.

„Adrian Sârbu, proprietarul grupului Mediafax, Alexandru Adamescu, patronul ziarului România Liberă, Dan Andronic, redactor-şef al ziarului Evenimentul Zilei, şi numeroşi alţi magnaţi de presă au fost de asemenea acuzaţi de corupţie în ultimii ani.

Recent, Doina Gradea, directoarea televiziunii publice române, a fost acuzată de amestec în Consiliul de Administraţie al postului şi de cenzură după ce a pus capăt în mod brutal uneia dintre principalele emisiuni ale canalului”.

RSF aminteşte şi de „presiuni venite din partea legislativului”.

„Coaliţia PSD-ALDE, aflată la putere, a înlocuit directorii radioului şi televiziunii publice române cu scopul de a le controla, precum şi, în 2017, aservirea agenţiei naţionale de presă Agerpres, modificând o lege care să îi permită să demită conducerea ei fără niciun motiv”.

În analiza organizaţiei, „un alt semn de slăbire a libertăţii presei în ţară a constituit tratamentul jurnaliştilor români sau străini în timpul manifestaţiilor”.

„Pe când mii de cetăţeni au ieşit în stradă în luna august pentru a cere demisia guvernului, aproximativ 15 reporteri au fost agresaţi fizic şi verbal la Bucureşti de forţele de ordine, acţiune care l-a determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să dea vina pe „intervenţia brutală şi disproporţionată” a jandarmilor şi să ceară Parchetului să deschidă o anchetă”.

În acest context, spun cei de la RSF, citaţi de News.ro, jurnaliştii de investigaţie nu sunt cruţaţi. Pentru a investiga corupţia omniprezentă, multe dintre ele au lansat proiecte care, dezvăluind scandaluri, au permis zdruncinarea peisajului mediatic românesc. Printre acestea se numără: Rise project, Casa Jurnalistului, Hotnews, Factual, Brrlog sau Decât o Revistă.

„Victoria în justiţie a unei jurnaliste de investigaţii, Emilia Şercan, contra unei instituţii a marcat o etapă. Emilia Şercan, de la PressOne, a câştigat procesul cu Ministerul Apărării, după ce acesta i-a refuzat accesul la informaţii de interes public, invocând regulamentul european cu privire la protecţia datelor cu caracter personal (GDPR).

În acest context, jurnaliştii de investigaţie şi platformele independente apar de acum ca una dintre sursele de speranţă capabile să susţină jurnalismul din ţară”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 4 =