Ce s-a întâmplat cu “Triburile pierdute ale Israelului” din Biblie

Istoricii au lansat o ipoteză conform căreia “Triburile pierdute ale Israelului” din Biblie au traversat oceanul şi au ajuns în America acum 2.500 de ani, fiind strămoşii indienilor americani de astăzi. În secolul al X-lea î.Hr., la moartea regelui Solomon al Israelului, ca urmare a unor neînţelegeri, zece triburi din nord au alcătuit regatul lui Israel, sub conducerea lui Ieroboam, iar cele două triburi rămase în sud (ale lui Iuda şi Beniamin) au alcătuit “regatul Iuda”. A urmat apoi o perioadă în care evreii au fost atacaţi de asirieni. Regatul Iuda a rezistat mai bine de un secol, ca stat vasal, plătind biruri, până când regele Nabucodonosor al II-lea, în fruntea armatei babiloniene, a cucerit Ierusalimul (587-586 î.d.C.), distrugând oraşul şi templul. Soarta deportaţilor din nord a fost alta. Cele zece triburi luate în captivitate de către asirieni au fost duse în răsărit, şi nu s-a mai auzit nimic despre ele; există numeroase dovezi că ele nu s-au reîntors niciodată în Palestina. Chiar şi Iisus considera aceste triburi ca fiind pierdute, când le numea „oile pierdute ale casei lui Israel” (Matei 10:6; 15:24) şi „copiii lui Dumnezeu cei risipiţi” (Ioan 11:52).

În cartea a patra a profetului Ezra putem citi despre triburile pierdute că „ele au mers într-o ţară mai îndepărtată… Prin acea ţară era cale lungă de mers, chiar un an şi jumătate, iar acea regiune se cheamă Arsaret” (14:29-36). Ce ţară era Arsaret?

Atunci când europenii au ajuns în America cu mai bine de 500 de ani în urmă şi s-au uitat la americanii nativi (indieni americani / amerindieni), mulți au fost convinși că au descoperit “triburile pierdute din Israel”. La o privire mai atentă, conexiunile sunt uluitoare. Joseph Riverwind, liderul naţiunii indienilor Arawak din America de Sud și din Caraibe cântă, “Shema, shema, nayena, popaska hoya yah”, adică în traducere “Ascultați, ascultați, oameni, pe măsură ce vă adunați împreună, vom dansa în fața Creatorului”. Acest cântec se aseamănă mult cu rugăciunea evreiască “Shema”, care înseamnă literalmente “Ascultaţi”. Pentru amerindianul Riverwind, legătura dintre americanii nativi și iudaism este clară. “În rândul poporului meu, numele nostru vechi pentru Dumnezeu este Yah Yah,Spiritul Suprem al Spiritelor, foarte asemănător cu Yahweh (Iehova). Printre strămoșii soției mele, AniKituwahYah (Cherokee), ei l-au numit pe Dumnezeu YoHeWaH. Iar asemănările nu se opresc aici. Au purtat o arcă în luptă, au celebrat șapte sărbători, au ținut o zi de odihnă – cea de-a șaptea a săptămânii și nu mâncau carne de porc”.

Desi asemănările etimologice stranii pot fi coincidenţe, temele arhetipale leagă şi spiritualitatea amerindienilor de Biblie. Amerindianul Riverwind spune o legendă Choctaw despre cum Creatorul s-a adresat unui om numit Nuah (Noe din Biblie) și i-a spus că lumea va fi acoperită cu apă (Potopul lui Noe). Omului i s-a spus să facă o plută mare (arca lui Noe) pentru a salva omenirea. Povestirile provin din tradițiile orale care datează din epoca precolumbiană, adică dinainte de venirea europenilor în America.

Această teorie este uimitoare, dar artefactele arheologice care leagă America de Nord de vechiul Israel nu sunt neobișnuite. “Piatra Decalogului” găsită în New Mexico (SUA) este un bolovan de 80 de tone ce conţine o versiune prescurtată a celor Zece Porunci biblice în limba ebraică veche. Piatra este controversată și nu a fost niciodată testată într-un laborator sau datată cu mijloace științifice. Dacă ar fi autentică, ar face o legătură clară precolumbiană între America și Israel.

Pietrele Newark sunt artefacte descoperite în 1860 într-un vechi grup de movile amerindiene de înmormântare de lângă Newark, Ohio. Similar cu “Piatra Decalogului”, pietrele Newark sunt inscripționate cu versete biblice în ebraică.

Dar oare aşa să fie? Au reuşit vechii evrei din Biblie să traverseze Oceanul Atlantic şi să se răspândească în toată America? Încă un mister istoric, ce nu va fi dezlegat prea curând…